Ministrul de interne al Estoniei a declarat că actele de agresiune ale Rusiei în Europa ar trebui considerate „terorism sponsorizat de stat”, nu simple incidente hibride, în timp ce autoritățile europene încearcă să afle cine a stat în spatele atacurilor informatice asupra frigiderelor din supermarketurile de pe continent, scrie Financial Times.
Un număr tot mai mare de acte de sabotaj, incendieri și alte acțiuni de destabilizare din Europa au fost puse în legătură cu Rusia. Astfel de incidente au fost numite atacuri hibride, pentru că nu ating pragul unei agresiuni militare.
„«Hibrid» este un cuvânt prea blând pentru asta”, a declarat ministrul estonian de interne, Igor Taro, pentru Financial Times. „Este terorism sponsorizat de stat”. „Rusia este cea mai mare provocare și cea mai mare amenințare pentru Europa... Și atacă Europa în mod constant. O fac doar sub pragul militar, dar o fac în permanență”.
„Sunt atacuri directe asupra infrastructurii noastre critice, asupra obiectivelor noastre militare sau legate de apărare”, a adăugat acesta.
Taro a amintit de incendierea din august care a vizat Milrem Robotics, o companie estoniană care produce roboți pentru apărare. Potrivit acestuia, autoritățile au arestat în câteva ore mai mulți suspecți, care fuseseră angajați de Rusia să comită atacul.
„I-au angajat să facă asta”, a spus Taro.
Estonia s-a numărat și printre țările europene lovite săptămâna trecută de o serie de atacuri cibernetice care au supraîncălzit frigiderele din supermarketuri și au provocat pagube de milioane de euro. Comisia Europeană a spus că acestea au reprezentat un atac la adresa „siguranței alimentare” a Europei.
Aproape 100 de supermarketuri au fost afectate în țări precum Belgia, Luxemburg, Finlanda, Irlanda și Suedia. Atacurile au venit după ce, luna trecută, aproximativ 700 de supermarketuri din Franța fuseseră atacate informatic, iar grupul de supermarketuri Ahold Delhaize trecuse printr-un alt incident cibernetic de amploare.
Taro a spus că autoritățile estoniene investighează incidentul și caută alte posibile vulnerabilități pe care hackerii le-ar putea exploata, însă deocamdată nu este clar cine se află în spatele atacurilor.
„Dacă obținem toate datele, dacă obținem dovezile, vom face atribuirea”, a declarat Taro. „Nu ezităm în astfel de situații, pentru că, dacă vrei să împiedici repetarea lor sau să reduci riscurile, trebuie să faci atribuirea de fiecare dată și trebuie să impui un preț pentru aceste acțiuni”.
Potrivit estimărilor lui Taro, Rusia este, în general, responsabilă pentru 90% dintre problemele de securitate internă ale Estoniei, 5% fiind atribuite Chinei, iar restul altor actori.
Ministrul a avertizat că este important ca Europa să devină mai rezistentă în fața acestor amenințări și a cerut măsuri precum suspendarea vizelor turistice pentru cetățenii ruși, pe care Estonia le susține de mult timp.
„Nu vă speriați, pregătiți-vă. Dacă te pregătești și faci evaluări de risc, atunci nu vei avea parte de o catastrofă”, a spus Taro.
El a adăugat că Estonia își consolidează de mult timp capacitățile de securitate cibernetică.
„Poate că, în parte, din acest motiv companiile noastre nu au avut pagube semnificative” în urma atacurilor asupra frigiderelor, a spus ministrul.
Taro a mai spus că inteligența artificială, care le-a ușurat hackerilor exploatarea vulnerabilităților informatice, poate fi și un avantaj.
„Poți folosi AI-ul ca să lansezi un atac și îl poți folosi ca să-l combați, așa că sper că oamenii noștri care luptă împotriva lor sunt pur și simplu mai inteligenți și mai hotărâți și că avem mai multe resurse ca să facem față”, a declarat Taro.
Statele de pe flancul estic al Europei trag de mult semnale de alarmă privind atacurile cibernetice, sabotajele și încălcările spațiului aerian tot mai frecvente.
Premierul polonez Donald Tusk a avertizat, joi, că este dificil să faci diferența între războiul hibrid, războiul cibernetic și provocările de la granițele Europei cu Rusia.
„Potrivit surselor noastre și ale aliaților noștri, amenințarea Rusiei va continua să crească și ne putem aștepta la o escaladare. Desigur, primele ținte sunt statele baltice și Polonia”, a declarat Tusk.
