Osteen își amintește că în acel moment a devenit brusc conștient.
"Am spus: 'Așteptați un pic, înainte să mergeți mai departe. Mai dați-mi niște anestezic!'Ei bine, mi-a luat un minut să-mi dau seama că nu eram în aceeași dimensiune în care se aflau ei, așa că, oricum, nu mă puteau auzi", povestește el într-un amplu material publicat pe site-ul CNN.
Osteen și-a privit apoi corpul cum "se recompune prin cutia toracică" și plutește deasupra mesei de operație, în timp ce echipa chirurgicală îi deschidea pieptul, îndepărtându-i inima pentru a putea opera. Curând, Osteen a auzit pe cineva spunând "rinichi".
"Ambii rinichi s-au oprit în același timp și am știut că am murit. Și atunci am trecut la nivelul următor. Când am ajuns acolo, sus, eram în prezența lui Dumnezeu - o prezență puternică - cu o lumină care strălucea în spatele lui. Lumina era mai puternică decât orice am experimentat aici, pe Pământ, dar nu era orbitoare. Și acolo era cel mai dulce înger, care m-a consolat spunându-mi 'Relaxează-te. Totul va fi bine' și mi-a comunicat că va trebui să mă întorc", continuă povestea lui Osteen, acum în vârstă de 82 de ani.
"Acum știu că am fost trimis înapoi pentru a le spune și altora despre experiența mea", a conchis el.
Ceea ce i s-a întâmplat lui Osteen în acea zi de iarnă este ceea ce experții numesc o "experiență în apropierea morții".
Aceasta poate avea loc atunci când medicii readuc o persoană la viață după ce inima s-a oprit.
Medic american: "Milioane de oameni au relatat experiențe în apropierea morții, cu viziuni transcorporale și ascuțirea conștiinței și a memoriei"
Milioane de oameni au raportat experiențe în apropierea morții, de când în protocoalele medicale de urgență a fost asimilată resuscitarea cardio-respiratorie, în anii '60, arată dr. Sam Parnia, un medic de terapie intensivă de la NYU Langone Health, care a cercetat acest fenomen timp de decenii.
Parnia este autorul principal al unui nou studiu menit să descopere ceea ce el numește "conștiința ascunsă" a morții, prin măsurarea activității electrice din creier atunci când inima se oprește și respirația încetează.
"Mulți oameni relatează aceeași experiență. Conștiința lor a devenit mai intensă și mai vie, iar gândirea lor a devenit mai ascuțită și mai clară, toate acestea în timp ce medici ca mine încearcă să îi resusciteze și cred că sunt morți. Ei au senzația că s-au separat de corp și că pot vedea și auzi doctorii și asistentele și au fost capabili să descrie într-o viziune panoramică ceea ce medicii le făceau, într-un mod care rămâne inexplicabil pentru ei", spune dr. Parnia.
În plus, oamenii își revăd adesea întreaga viață, își amintesc gânduri, sentimente și evenimente pe care în mod normal nu le-ar fi putut rememora și încep să se evalueze pe ei înșiși pe baza unor principii de moralitate și etică. Este o înțelegere globală a comportamentului lor de-a lungul vieții, față de care nu pot greși, adaugă medicul.
Potrivit acestuia, mulți pacienți spun că au văzut o ființă asemănătoare lui Dumnezeu, despre care dr. Parnia menționează că spune că poate fi interpretată în diferite moduri.
"Dacă se întâmplă să fii creștin, spui: 'L-am văzut pe Iisus', iar dacă se întâmplă să fii ateu, spui: 'Am văzut această ființă incredibilă, plină de iubire și compasiune'. Toate acestea au fost relatate încă de acum mai bine de 60 de ani", menționează medicul.
››› Vezi galeria foto ‹‹‹
Studiul condus de dr. Parnia a înregistrat undele cerebrale ale morților clinic, în timp erau supuși resuscitării
În cadrul studiului, publicat joi în revista Resuscitation, echipe din 25 de spitale din Statele Unite, Marea Britanie și Bulgaria au urmărit medicii aplicând protocoale de resuscitare unor pacienți care erau "tehnic morți".
În timp ce medicii efectuau resuscitarea cardio-respiratorie, echipele de cercetare au atașat la capul pacientului dispozitive care măsurau oxigenul și activitatea electrică.
Durata medie a tentativelor de resuscitare a fost între 23 și 26 de minute. Unii medici au continuat să efectueze resuscitarea timp de până la o oră, a consemnat studiul citat de CNN.
Activitatea cerebrală a fost măsurată la intervale de două - trei minute, când medicii se opreau din compresiile toracice și din administrarea de șocuri electrice, pentru a vedea dacă inima pacientului a reînceput să bată.
"Undele din creierul persoanelor care trec prin moarte au prezentat un platou, este ceea ce te-ai aștepta să se întâmple. Însă, în mod interesant, chiar și până la o oră de la începerea resuscitării, am văzut vârfuri - apariția activității electrice cerebrale - la fel ca atunci când vorbești sau te concentrezi profund", a relatat dr. Sam Parnia.
Aceste vârfuri au inclus unde gamma, delta, theta, alfa și beta, potrivit studiului.
Mai puțin de 10% dintre pacienți au fost readuși la viață
Din nefericire, doar 53 dintre cele 567 de persoane incluse studiu au fost readuse la viață. Dintre acestea, 28 de persoane au fost apoi intervievate cu privire la ceea ce își puteau aminti din această experiență. 11 pacienți au declarat că au fost conștienți în timpul resuscitării și doar șase au raportat o experiență în apropierea morții.
Aceste experiențe au fost catalogate împreună cu mărturiile a 126 de supraviețuitori ai unui stop cardiac, care nu au făcut parte din studiu.
"Am putut arăta foarte clar că experiența înregistrată a morții - un sentiment de separare, o revizuire a vieții, mersul într-un loc care te simți ca acasă și apoi recunoașterea faptului că trebuie să te întorci - a fost foarte similară la oameni din întreaga lume", punctează dr. Parnia.
În plus, studiul condus de el a comparat undele cerebrale înregistrate în apropierea morții cu semnalele electrice colectate în alte studii privind halucinațiile sau iluziile, iar concluzia a fost că aceste două categorii de unde sunt foarte diferite.
"Am putut concluziona că experiența rememorată a morții este reală. Ea apare odată cu moartea și există un marker cerebral pe care l-am identificat. Aceste semnale electrice nu sunt produse de un truc al unui creier muribund, așa cum au spus o mulțime de critici", a dezvăluit medicul.
Controverse științifice după apariția studiului
Totuși, unii experți în domeniu continuă să rămână sceptici.
"Acest ultim raport despre undele cerebrale persistente după un stop cardiac a fost exagerat de către mass-media. De fapt, echipa dr. Parnia nu a demonstrat nicio asociere între aceste unde cerebrale și activitatea conștientă", a declarat dr. Bruce Greyson, profesor la Facultatea de Medicină a Universității din Virginia din Charlottesville.
"Tot ceea ce (studiul) a arătat este că la unii pacienți există o activitate electrică continuă la nivelul creierului, care are loc în aceeași perioadă în care alți pacienți raportează că au avut experiențe în apropierea morții", a subliniat dr. Greyson.
Dr. Parnia recunoaște limitele studiului său, precum și faptul că nu a putut pune în corespondență activitatea electrică a creierului cu o experiență în apropierea morții la același pacient.
"Dimensiunea eșantionului nostru nu a fost suficient de mare. Cei mai mulți dintre pacienți nu au supraviețuit, prin urmare, nu am avut sute de supraviețuitori. Dintre cei care au trăit și au avut electro-encefalograme lizibile, în cazul a 40% undele lor cerebrale au trecut de la linia plată la semne normale de luciditate", a menționat el.
Medicul a subliniat și faptul că persoanele care supraviețuiesc au adesea amintiri fragmentate sau uită ceea ce au trăit, din cauza sedării puternice la Terapie Intensivă.
"Absența înregistrării nu înseamnă că există o absență a conștiinței. În cele din urmă, ce spunem noi este că aflăm pe un teritoriu necunoscut. Iar aspectul-cheie este că acestea nu sunt halucinații. Sunt o experiență reală, care apare odată cu moartea", a conchis dr. Sam Parnia.
Foto interior: 1) Aubrey Osteen, supraviețuitorul unei intervenții chirurgicale în care a avut o experiență în apropierea morții 2) procedură de resuscitare
