Un american a navigat 42 kilometri pe ocean într-un caiac făcut din ciuperci. El a vrut să atragă atenția asupra potențialului ciupercilor ca material durabil și ecologic, scrie The Guardian.
Într-o dimineață senină și liniștită de început de august, Sam Shoemaker și-a lansat caiacul în apele din largul Insulei Catalina și a început să vâslească. Obiectivul său: să traverseze oceanul deschis până la San Pedro, la sud de Los Angeles, o distanță de aproximativ 26,4 mile (42 km).
Dar la o privire mai atentă, caiacul lui Shoemaker nu era unul obișnuit. De culoare maronie-gălbuie și cu o textură neregulată, acesta fusese realizat în întregime din ciuperci. Călătoria lui, dacă reușea, urma să marcheze cea mai lungă traversare pe mare din lume într-un caiac construit dintr-un asemenea material inedit.
Cu telefonul, o cameră GoPro, un walkie-talkie și o busolă fixate de vesta de salvare, Shoemaker a pornit la drum puțin înainte de ora 6 dimineața, pentru a evita valurile mai puternice anunțate în prognoză. Însă, după trei ore și după ce parcurgea cea de-a noua milă, cu țărmul încă nevăzut, artistul a început să simtă rău de mare.
Ajuns la țărm, cu caiacul de ciuperci încă intact, artistul și micologul și-a îmbrățișat prietenii și familia. Toți sperau că această expediție va stârni un nou val de interes pentru materialul neconvențional, despre care Shoemaker și alții susțin că reprezintă o alternativă ecologică la plasticul utilizat pe scară largă în bărci și alte activități recreative pe apă.
De la galerii de artă la călătoria pe mare
Shoemaker și-a început cariera ca artist, realizând sculpturi din ciuperci cultivate. După ce s-a întors la Los Angeles, absolvind un master în arte la Yale în 2020, el a expus lucrări ce explorau felul unic în care ciupercile creșteau din vase ceramice sau sticlă suflată manual.
În timp, interesul său a depășit spațiul galeriei. Astăzi, Shoemaker face parte dintr-o mică comunitate de oameni de știință și artiști care explorează potențialul inovațiilor fungice ca materiale alternative, aplicabile de la caiace și geamanduri până la plăci de surf.
Centrul acestor experimente este miceliul – rețeaua de filamente care susține creșterea ciupercilor. De obicei ascuns în sol sau într-un substrat, miceliul joacă un rol esențial în ecosistem. În context acvatic, materialele pe bază de miceliu sunt numite AquaFung, un termen introdus de mentorul lui Shoemaker, Phil Ross, artist și cofondator al companiei de biotehnologie MycoWorks. Aceasta dezvoltă materiale din miceliu, inclusiv o „piele” de ciuperci folosită la mobilă, genți și echipamente biomedicale. Ross a creat și un laborator deschis de cercetare micologică la Universitatea Stanford, numit Open Fung.
Ross susține că AquaFung are multe dintre calitățile plasticului , cum ar fi greutatea redusă și flotabilitatea, dar fără impactul negativ asupra mediului.
Shoemaker a început să lucreze la prima sa barcă în 2024, folosind miceliu de Ganoderma polychromum recoltat în apropierea studioului său din Los Angeles. A adaptat un caiac de pescuit vechi pentru a servi drept matriță din fibră de sticlă, apoi a lăsat miceliul să crească în interiorul acesteia, hrănit cu peste 300 kg de substrat din cânepă. După aproape patru săptămâni de cultivare, Shoemaker a uscat structura timp de câteva luni, folosind ventilatoare.
Odată uscat, miceliul formează un material solid, dur la atingere, asemănător unei plute. Nu are aceeași consistență de culoare sau textură – un semn al naturii sălbatice a ciupercii. Încrezător în prototip, Shoemaker a început să caute sprijin.
Colaborare între artă și știință
În decembrie 2023, Shoemaker l-a cunoscut pe Patrick Reed, curatorul principal al organizației artistice Fulcrum Arts din Pasadena. După o vizită în studio, Reed s-a declarat fascinat de ceea ce a văzut, spunând că discuția a fost „incredibil de interesantă și stimulantă”. Colaborarea a fost oficializată la începutul lui 2024.
Shoemaker a terminat al doilea caiac din miceliu în iunie. Crescut tot din Ganoderma polychromum, acesta a fost cultivat pe baza a peste 520 kg de substrat de cânepă, în interiorul unei noi matrițe din fibră de sticlă. Barca a crescut timp de șase săptămâni și a fost uscată trei luni. La 48 kg, caiacul este mai scurt cu un metru, dar cu 50% mai voluminos pentru mai multă stabilitate și flotabilitate. Include și o chilă, pentru o mai bună direcție și rigiditate.
Barca lui Shoemaker este abia a doua testată pe apă, după cea construită de Katy Ayers, care în 2019 a intrat în Cartea Recordurilor Guinness cu cea mai lungă barcă din miceliu, testată pe un lac din Nebraska.
„Mulți nu au crezut că e posibil”, spune Ayers. „Am contactat companii care produc biomateriale și reprezentanții lor nu erau siguri că va funcționa. Dar eu am fost suficient de încrezătoare – și naivă – încât să încerc și să descopăr limitele.”
Atât Ayers, cât și Shoemaker, îl creditează pe Phil Ross pentru că a făcut această tehnologie mai accesibilă. Între timp, materialele pe bază de ciuperci încep să pătrundă și în mainstream: în 2021, Stella McCartney a lansat primele articole vestimentare din piele de ciuperci cultivată în laborator, în colaborare cu Ross.
Ross descrie călătoria lui Shoemaker ca fiind „remarcabilă” și speră că va inspira instituțiile științifice să trateze acest domeniu mai serios.
Totuși, Shoemaker avertizează că nu trebuie creată iluzia că ciupercile vor revoluționa industria prea curând. El subliniază că i-a luat un an de muncă și resurse pentru a produce un singur caiac, care este încă mai lent și mai greu decât unul cumpărat din magazin.
„Oamenii spun că ciupercile reprezintă viitorul utopic în care problema plasticului dispare, [dar] nu e soluția miraculoasă. Sunt mulțumit de progres, dar mai e mult de parcurs”, afirmă el.
Pentru moment, Shoemaker vrea să continue dialogul cu alți artiști, micologi și pasionați, și să pună la dispoziția publicului un compendiu open-source cu peste 70 de pagini de cercetare, metodologie și schițe. O expoziție completă a materialelor și a caiacului va avea loc în octombrie, la Fulcrum Arts, în Pasadena.
Ştiri video recomandate
