Procurorii Parchetului General au efectuat, joi, aproximativ 40 de percheziţii într-un dosar în care se investighează modul de redobândire sau de acordare a cetăţeniei române pe baza unor înscrisuri falsificate. Printre persoanele vizate se află mai mulţi avocaţi din cadrul Baroului Bucureşti şi funcţionari publici din cadrul Serviciului Stării Civile Sector 6.
Procurorii fac perchziții în dosare care vizează infracţiuni de constituire a unui grup infracţional organizat, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, fals informatic, uz de fals, divulgarea de informaţii secrete de serviciu sau nepublice şi acces ilegal la un sistem informatic.
Procurorii au transmis că, potrivit art. 11 din Legea nr. 21/1991 privind cetăţenia română (în forma în vigoare la data faptelor), "persoanele care au fost cetăţeni români, dar au pierdut cetăţenia română din motive neimputabile lor sau cărora această cetăţenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum şi descendenţii acestora până la gradul al III-lea, la cerere, pot redobândi sau li se poate acorda cetăţenia română, cu posibilitatea păstrării cetăţeniei străine şi stabilirea domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) şi e)".
"Cu alte cuvinte, au vocaţie descendenţii până la gradul al III-lea ai foştilor cetăţeni români din teritoriile care, înainte de 28 iunie 1940, se aflau în componenţa statului român (ex. Republica Moldova, regiunea Cernăuţi, o parte din regiunea Odesa din Ucraina - Cetatea Albă, Chilia, Ismail etc.). Cererea se redactează în limba română, se adresează Comisiei pentru cetăţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie (cu sediul în municipiul Bucureşti) şi se depune personal, de către solicitant, sau, în cazuri temeinic justificate, prin mandatar cu procură specială, fiind însoţită de acte care dovedesc îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege. Cererile de redobândire sau de acordare a cetăţeniei române, întemeiate pe dispoziţiile art. 10 alin. (1) şi art. 11 din Legea nr. 21/1991, pot fi depuse şi la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României, în acest caz fiind trimise de îndată Comisiei pentru cetăţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie", arată anchetatorii.
Parchetul General spune că probele administrate în cauză relevă existenţa unui grup infracţional organizat constituit în anul 2022 de şapte cetăţeni ucraineni, majoritatea rezidenţi în România, grup sprijinit de mai mulţi avocaţi din Baroul Bucureşti, traducători şi/sau notari publici.
"Membrii grupului organizat aveau acces direct sau prin intermediari la baze de date privind evidenţa populaţiei din Republica Moldova sau Ucraina, unde se presupune că se falsifică majoritatea actelor de stare civilă necesare dovedirii unei descendenţe din cetăţeni români. Au existat situaţii în care, refuzându-se înregistrarea dosarelor din cauza lipsei unor documente de stare civilă, beneficiarii au revenit imediat cu documentul lipsă (aparent emis de o autoritate străină), însoţiţi de aceiaşi avocaţi, în unele situaţii originalele actelor de stare civilă (ce trebuiau prezentate pentru comparare, la ghişeu) având urme de tuş proaspăt imprimat, ceea ce a generat suspiciunea existenţei unor centre de falsificare a înscrisurilor oficiale chiar şi pe raza municipiului Bucureşti", explică procurorii.
Aceştia arată că numai în primele 11 luni ale acestui an au fost depuse peste 900 de cereri de acordare a cetăţeniei române care au legătură cu activitatea grupului infracţional organizat investigat, adăugând că, ulterior obţinerii cetăţeniei române, solicitanţii obţin acte de identitate româneşti, în special paşaportul, care atestă astfel, în mod fraudulos, că sunt cetăţeni ai Uniunii Europene.
"Întrucât procedura de redobândire/acordare a cetăţeniei române în temeiul art. 11 din Legea nr. 21/1991 este o procedură de durată - verificările durează de regulă mai mult de doi ani - şi se termină, în caz pozitiv, cu depunerea jurământului, în paralel a fost dezvoltată o reţea de falsificatori de certificate de cetăţenie (care, aşa cum am arătat mai sus, pot fi emise şi de reprezentanţele diplomatice ale statului român din statul unde solicitantul are domiciliul), care au fost folosite de mai multe persoane, majoritatea cetăţeni ruşi, cu ajutorul voit sau nu al unor funcţionari publici, pentru a obţine acte de stare civilă (certificate de naştere) şi, ulterior, acte de identitate (în special paşapoarte) româneşti", mai spun procurorii.
Anchetatorii arată că acest aspect, combinat cu managementul defectuos şi lipsa pregătirii profesionale a unor funcţionari publici, dar şi cu reaua-credinţă în exercitarea atribuţiilor, a dus la acapararea şi, posibil, la "colapsul" sistemului de primire şi soluţionare a cererilor.
"Acest colaps a permis identificarea şi exploatarea unor vulnerabilităţi de ordin uman, legislativ şi organizaţional de către persoanele interesate să obţină aceste acte de stare civilă. Premisa obţinerii acestora constă în obţinerea ulterioară de beneficii materiale, cum ar fi rezidenţă fiscală, ajutoare sociale de stat (alocaţii şi indemnizaţii), dar şi juridice, obţinând posibilitatea de liberă circulaţie în interiorul Uniunii Europene, dar şi în ţări faţă de care România a încheiat tratate bilaterale de cooperare şi liberă circulaţie", mai menţionează Parchetul General.
Conform procurorilor, au fost identificate până în prezent cel puţin 89 de certificate de cetăţenie false care au fost depuse la Primăria Sectorului 6 - Serviciul Stare Civilă. Ulterior "transcrierii" actului de naştere, beneficiarii au obţinut acte de identitate (în special paşapoarte româneşti) de la structurile de evidenţă a populaţiei competente de pe raza municipiului Bucureşti, judeţelor Ilfov sau Suceava, unde şi-au stabilit, de cele mai multe ori fictiv, domiciliul legal.
"Analiza înscrisurilor depuse relevă că, de cele mai multe ori, solicitantul nici nu figura intrat legal pe teritoriul naţional. Au fost aplicate ştampile suspectate a fi contrafăcute, denumite în continuare generic vize, care atestă în fals intrarea în ţară prin următoarele PTF-uri, cu date diferite faţă de evidenţele informatizate: Bucureşti H.C., Albiţa, Stânca, Siret, Sculeni, Nădlac II şi Ruse. Totodată, prin comparaţiile făcute de organele de urmărire penală între înscrisurile depuse, s-a constatat faptul că o parte din cereri au fost completate de cetăţeni români, aşa-zişi mandatari, solicitantul nefiind fizic prezent. Cu toate acestea, şase funcţionare din cadrul Primăriei Sectorului 6 - Serviciul Stare Civilă au înscris în mod fals în documentul oficial faptul că au verificat identitatea solicitantului, rubricile aferente acestuia conţinând datele de stare civilă şi identificare ale persoanei străine", subliniază anchetatorii.
Mai mult, aceştia menţionează că, în cazul a trei funcţionare din cadrul Serviciului Stare Civilă Sector 6, au fost emise acte de naştere fără a exista la dosarul de transcriere certificatul de cetăţenie, iar un număr de opt funcţionari au atestat în mod fals în documentul oficial faptul că au primit cererea şi documentele solicitantului, rubricile aferente acestuia conţinând datele de stare civilă şi identificare ale persoanei străine, rezultând în mod nereal faptul că solicitantul ar fi fost prezent.
"Supravegherea tehnică autorizată în cauză a permis şi descoperirea unei surse de informaţii pentru persoanele cercetate în prezenta cauză, un funcţionar public din cadrul SPCEP Buftea care, uzând de accesul informaţional de care beneficiază în vederea exercitării atribuţiilor de serviciu, a furnizat date confidenţiale la îndemnul ori rugămintea unui mandatar (persoană care figurează în 50 de dosare depuse la Serviciul Stare Civilă Sector 6, în care au fost utilizate acte de cetăţenie false, toate pe numele unor persoane originare din Federaţia Rusă)", mai spun procurorii.
De asemenea, anchetatorii arată că din cercetări a rezultat că diferite persoane au sprijinit străinii în vederea depunerii documentului falsificat la Serviciul Stării Civile Sector 6, prin efectuarea de programări pe platforma Primăriei Sector 6.
"În urma investigaţiilor derulate s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de opt membri ai grupului infracţional organizat, cinci suspecţi care au calitatea de avocaţi în Baroul Bucureşti, 14 funcţionari publici din cadrul Serviciul Stării Civile Sector 6 şi alţi 107 suspecţi implicaţi în activităţile infracţionale", a informat Parchetul General.
Ştiri video recomandate
