Oprirea reactorului 1 de la centrala nucleară de la Cernavodă a readus România în situația de a importa cantități mari de energie electrică. Marți dimineață, consumul național a depășit 7.500 MW, în timp ce producția internă se situa la aproximativ 5.400 MW. Aproximativ 30% din consumul țării era acoperit din importuri, iar costurile ridicate de achiziție ar putea duce la noi scumpiri ale facturilor la electricitate.
Potrivit informațiilor din piață, România a cumpărat energie pentru ziua de marți la prețuri de aproximativ 400 de euro/MWh. În anumite intervale orare, prețurile au depășit chiar și 3.000 de lei/MWh. Aceste costuri suplimentare se vor reflecta, în cele din urmă, în facturile consumatorilor. Furnizorii estimează că, în perioada următoare, facturile ar putea crește cu cel puțin 20%.
Unul dintre cele mai ridicate prețuri din Europa
Prețul energiei electrice pe piața angro din România a ajuns la 411,41 euro/MWh, unul dintre cele mai ridicate din Europa. România se situează peste mai multe state din regiune, precum Bulgaria (403,71 euro/MWh), Ungaria (400,29 euro/MWh), Slovacia (410,02 euro/MWh) și Austria (378,15 euro/MWh). Prețul a crescut cu 6% față de intervalul anterior, pe fondul deficitului de producție internă și al importurilor ridicate după oprirea reactorului 1 de la Cernavodă.
Prețuri ridicate se înregistrează și în alte state europene care se bazează într-o măsură importantă pe energia nucleară. În Franța, unde energia nucleară are un rol central în producția de electricitate, prețul era de 304,46 euro/MWh, în timp ce în Slovacia ajunsese la 410,02 euro/MWh. În Cehia, prețul era de 389,06 euro/MWh, iar în Belgia, de 324,85 euro/MWh. Ungaria înregistra 400,29 euro/MWh.
Prețurile angro ale energiei electrice nu sunt determinate doar de capacitățile de producție ale fiecărei țări, ci și de condițiile regionale de pe piață. Nivelul cererii, disponibilitatea centralelor, producția eoliană și solară, precum și capacitatea interconexiunilor dintre state influențează prețurile. Prin urmare, o țară cu o pondere importantă a energiei nucleare nu are automat un preț mai mic, acesta depinzând și de situația piețelor cu care este conectată.
Foto: euenergy.live/ro
Criza energetică durează deja de aproximativ trei luni, iar o parte dintre furnizori au inclus deja în facturile clienților costurile suplimentare generate de achizițiile de energie de pe piețe. În București, tarifele practicate de furnizori pornesc de la aproximativ 1,2 lei/kWh și pot ajunge până la 2,6 lei/kWh.
Datele privind producția națională din dimineața zilei de marți, indicau o contribuție de 1.815 MW din hidroenergie (33,59%), 1.653 MW din hidrocarburi (30,59%), 826 MW din energia fotovoltaică (15,29%), 621 MW din cărbune (11,49%), 242 MW din instalațiile de stocare (4,48%), 185 MW din energie eoliană (3,42%) și 61 MW din biomasă (1,13%). Producția nucleară era zero, după oprirea reactorului 1 de la Cernavodă.
O nouă defecțiune la reactorul 1 de la Cernavodă
Noua oprire a reactorului 1 nu ar avea legătură cu problemele anterioare provocate de secetă și de nivelul scăzut al Dunării. De această dată, ar fi vorba despre o defecțiune tehnică, apărută la numai trei zile după repornirea unității. Incidentul ar fi dus și la demiterea directorului tehnic al centralei.
Tot marți era programată începerea procedurilor de repornire a unității 2 de la Cernavodă. Ministerul nu a oferit însă detalii clare despre calendarul operațiunilor și nu se știe dacă reluarea funcționării acesteia va avea loc în paralel cu repornirea reactorului 1 sau dacă autoritățile vor aștepta mai întâi remedierea defecțiunii.
În prezent, echipele tehnice se pregătesc pentru repornirea unităților, în condițiile în care revenirea reactoarelor în exploatare este esențială pentru creșterea producției interne și reducerea dependenței de importurile de energie.