Mark Rutte, la București: Rusia, China, Iran, Coreea de Nord se pregătesc de un conflict pe termen lung. Nu putem fi naivi

Acest live text a fost închis

Ministrul Apărării a discutat cu adjuncta șefului NATO consolidarea apărării și descurajării pe Flancul Estic

Consolidarea posturii aliate de descurajare şi apărare pe Flancul Estic al NATO, situaţia de securitate din apropierea graniţelor României şi industria de apărare au fost discutate, joi, de Ionuţ Moşteanu, ministrul Apărării Naţionale, și de Radmila Shekerinska, adjunct al secretarului general al Alianţei Nord-Atlantice.

Întrevederea celor doi a avut loc în marja Forumului NATO pentru Industrie, desfăşurat în 5 şi 6 noiembrie la Bucureşti.

Potrivit unui comunicat MApN, ministrul Apărării şi adjunctul secretarului general al NATO au subliniat importanţa menţinerii sprijinului aliat pentru Ucraina şi Republica Moldova, precum şi necesitatea consolidării rezilienţei acestor parteneri.

"Un punct important al discuţiei a fost 'Santinela Estului', iniţiativa recentă a NATO care vizează dezvoltarea unei arhitecturi coerente de apărare aeriană pe întreg Flancul Estic, incluzând România, şi care prevede întărirea apărării aeriene şi creşterea prezenţei militare aliate în regiune", se arată în comunicat.

Cei doi oficiali au subliniat şi angajamentele asumate la Summitul NATO de la Haga, în special obiectivul stabilit de aliaţi privind creşterea treptată a bugetelor de apărare către pragul de 5% din PIB până în 2035, măsură considerată esenţială pentru consolidarea capacităţilor de apărare şi pentru întărirea posturii aliate pe Flancul Estic.

"România rămâne un aliat responsabil şi predictibil. Marea Neagră reprezintă o zonă de interes strategic pentru întreaga Alianţă, iar cooperarea cu partenerii noştri este esenţială pentru asigurarea stabilităţii. Vom continua să investim în capabilităţile proprii, să sprijinim partenerii din vecinătatea estică şi să contribuim activ la securitatea Flancului Estic", a declarat ministrul Moşteanu, citat în comunicat.

Ionuţ Moşteanu şi Radmila Shekerinska au evidenţiat că investiţiile în producţia, modernizarea şi inovarea tehnologiilor de apărare reprezintă o condiţie indispensabilă pentru sprijinirea operaţiilor aliate, consolidarea rezilienţei şi creşterea capacităţii de răspuns în faţa provocărilor emergente.

Mark Rutte: Rusia va deveni o forță globală de destabilizare în Europa și în lume

Mark Rutte a subliniat în discursul său că amenințarea rusă nu va înceta atunci când se va încheia războiul din Ucraina.

"Avem nevoie de capacități, de echipament de forță și, de asemenea, de tehnologia cea mai avansată, pentru ca amenințările cu care ne confruntăm sunt reale și de durată. Războiul neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei este un exemplu evident. Însă amenințarea Rusiei nu se încheie atunci când se termină războiul. Rusia va deveni o forță de destabilizare în Europa și în lume. Și Rusia nu este singura în eforturile sale de a submina regulile globale. După cum știți, lucrează cu China, cu Coreea de Nord, Iran și cu alții. Își cresc apărarea la niveluri fără precedent. Se pregătesc pentru confruntări pe termen lung.

Nu putem fi naivi. Trebuie să fim pregătiți. Președintele rus a spus că dușmanii puternici trebuie să fie îndepărtați și depășiți. Aceste 24. Și același lucru putem să spunem astăzi. Numim aceasta pace prin forță și NATO își va îndeplini obligațiile sale și avem nevoie ca și industrie pentru a-și îndeplini partea sa de obligație", a declarat Secretarul General al Alianței, în discursul său la NATO Industry Forum 2025.

"Am încredere că, împreună, vom putem să producem mai mult și să trecem peste amenințări. Pentru a face bine acest lucru, trebuie să ne concentrăm pe trei aspecte: cantitate, creativitate și cooperare (...) Deja avem sistemele cele mai bune dintre cele mai bune. Asta ne dă un avans și vom continua, dar avem nevoie de mai mult, mai repede și trebuie să micșorăm timpul de livrare. De asemenea, este vorba de muniții.

Până recent, Rusia producea mai multe muniții decât toate țările din alianța NATO, dar nu mai este așa. Știți că se deschid zeci de noi linii de producție și se extind cele existente. Facem mai mult decât am făcut de decenii. Trebuie să construim pe acest progres în alte domenii, în apărarea antiaeriană și, de asemenea, în interceptarea de drone (...) Aici cantitatea este cheia.

Al doilea aspect, al doilea driver, este creativitatea. Este vorba de puterea inovației. Pentru a fi în siguranță în viitor, trebuie să depășim prin inteligență pe inamicii noștri. Există minți creative în această sală și (...) sunt întreprinderi mari și start-up-uri cu care colaborăm (...) Trebuie să apărăm inovația, să o accelerăm cu o rețea de centre de testare în țările NATO. Avem Fondul de Inovații NATO care lucrează cu capitalul privat, iar prin acest fond noi investim în tehnologie. De asemenea, ajutăm start-up-urile de tehnologie care susțin apărarea, reziliența și securitatea noastră, așa ca se va dezvolta o nouă generație de inovatori.

Al treilea aspect despre care vreau sa vorbesc este cooperarea (...) Avem o mulțime de învățat unii de la alții, iar prin combinarea eforturilor noastre putem produce mai mult și putem creste inovația, în beneficiul tuturor. Sigur ca momentele periculoase necesita acțiune îndrăzneață. Nu trebuie să avem toleranta fata de riscuri. Industria a fost rugată să își asume riscuri (...) Si aveți dreptate, uneori guvernele trebuie sa acționeze, dar pot sa va spun că atunci când e vorba de a investi mai mult în apărarea noastră, voința politică există", a conchis Mark Rutte.

Nicușor Dan: Reînarmarea este o necesitate

Președintele Nicușor Dan este primul vorbitor al zilei de joi la NATO Industry Forum. Declarațiile președintelui, în continuare:

• Tema ediției actuale -  Reînarmarea NATO, inovare, accelerare, susținere - este deosebit de relevantă, având în vedere contextul din ultima perioadă, care, din păcate, ne obligă să vorbim tot mai mult despre reînarmare.
• Toate amenințările și provocările cu care ne confruntăm în prezent, de la războiul din Ucraina până la amenințările cibernetice și războiul hibrid, toate acestea ne amintesc că pacea și securitatea nu sunt niciodată garantate.
• De aceea, reînarmarea nu este o alegere, este o necesitate. Nu este o alegere a NATO sau a României sau a celorlalte state membre, ci o necesitate.
• Rolul Alianței este de a proteja pacea, iar responsabilitatea noastră este de a descuraja orice potențială agresiune și de a ne asigura că forțele noastre armate sunt capabile și bine pregătite să contracareze amenințările cu care ne confruntăm.
• Avem o continuare a războiului ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei, chiar la granița României. Pentru asta și pentru ceilalți aliați de pe flancul estic, dar și pentru NATO în ansamblul său, agresivitatea Rusiei dincolo de Ucraina, prin încălcările recente ale spațiului aerian aliat, precum și prin intensificarea și diversificarea atacurilor hibride, reprezintă o dovadă în plus că trebuie să facem mai mult pentru a fi pregătiți să ne apărăm.
• Trebuie să rămânem uniți și să asumăm o poziție de forță printr-o postură solidă și credibilă. Angajamentul Alianței este de apărare colectivă, așa cum este prevăzut în articolul 5 al Tratatului.
• Avem încredere deplină că NATO și aliații de pe ambele maluri ale Atlanticului sunt angajați să apere fiecare centimetru al Alianței. Noi, aliații europeni, trebuie să ne asumăm responsabilități crescute în apărarea continentului și pentru a ne spori capabilitățile militare și de apărare.
• Pentru asta este absolut necesar să consolidăm industria de apărare națională, cea europeană, precum și cea transatlantică. Legat de asta, pentru invitații noștri am invitația de a vă informa cu privire la industria românească de apărare, care are o puternică tradiție. A fost, ca în multe alte locuri, neglijată în ultimii ani, dar există un potențial extraordinar (...) raportat la necesitatea viitorilor ani, de a crește producția industrială de apărare în Europa.
•  La Summit-ul NATO de la Haga din acest an, am luat cu toții decizia de a crește semnificativ investițiile în apărare, pentru a atinge ținta de 5% din Produsul Intern Brut până în 2035. România are 2,24 în 2025 și va cheltui acești bani și vom menține tendința ascendentă, direct corelată cu amenințările de securitate.
• Un element cheie pentru a asigura descurajări credibile și apărări eficiente este să lucrăm împreună, să producem în cooperare echipamentele de care forțele armate Aliate au nevoie, să colaborăm între state, între guverne și mediul privat pentru o industrie de apărare care favorizează inovația și valorifică tehnologiile emergente, să asigurăm împreună și alături de partenerii noștri lanțuri de aprovizionare trainice și interoperabilitatea sistemelor pe care le utilizăm.
• Un alt obiectiv este să dezvoltăm mobilitatea militară pe axa Nord-Sud a Flancului Estic ca parte a unei abordări coerente și integrate de la Marea Baltică la Marea Neagră, atât de necesară în contextul de securitate actual, să consolidăm capabilitățile cu dubla utilizare - căi ferate, facilități portuare la Marea Neagră și la Dunăre, precum și alte elemente de infrastructură critică.
• Aș dori să subliniez un aspect important pe care l-am discutat și ieri cu Secretarul General Mark Rutte, căruia îi mulțumesc pentru prezență. România este mai apărată ca oricând și pregătită să-și asume un rol tot mai puternic pe Flancul Estic și pentru propria sa securitate.

Nicușor Dan și Mark Rutte participă la NATO Industry Forum

Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Mark Rutte, şi preşedintele Nicuşor Dan participă, joi dimineaţa, la București, la NATO Industry Forum 2025 (NIF25), eveniment desfășurat miercuri și joi sub patronajul secretarului general al Alianţei.

Evenimentul este organizat de Comandamentul Suprem Aliat pentru Transformare (SACT) şi de Divizia pentru Industrie de Apărare, Inovaţie şi Armament din cadrul Statului Major Internaţional al NATO, cu sprijinul Ministerului Apărării Naţionale.

La eveniment participă, de asemenea, ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, Tarja Jaakkola, asistenta secretarului general NATO pentru Industria de apărare, Inovare şi Armamente, precum şi lideri civili şi militari de rang înalt ai Alianţei şi Uniunii Europene.

Conform MApN, evenimentul reuneşte peste 800 de participanţi din 26 de state NATO şi partenere, precum şi peste 300 de companii din industria de apărare.

Obiectivele principale ale NIF25 vizează explorarea unor soluţii concrete pentru creşterea capacităţii de apărare a Alianţei, printre care: identificarea mecanismelor inovatoare necesare extinderii producţiei de apărare, valorificarea inovaţiei comerciale, în special a tehnologiilor cu dublă utilizare, precum şi explorarea soluţiilor care ar putea schimba fundamental modul de acţiune în viitor.

Mark Rutte a sosit miercuri la Bucureşti în prima sa vizită în România de la preluarea mandatului de secretar general al Alianţei Nord-Atlantice.

Sorin Grindeanu s-a întâlnit cu Mark Rutte. Despre ce au discutat cei doi

Sorin Grindeanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, a avut miercuri o întrevedere cu secretarul general NATO, Mark Rutte, cu care a discutat despre consolidarea prezenţei aliate pe Flancul Estic, noile ameninţări cu drone şi, mai ales, despre Hubul European de Securitate Maritimă pe care îl propunem la Marea Neagră.

”Am primit astăzi vizita Secretarului General al NATO, Mark Rutte, într-un moment important pentru securitatea europeană şi pentru România. Am discutat despre consolidarea prezenţei aliate pe Flancul Estic, despre noile ameninţări cu drone şi, mai ales, despre Hubul European de Securitate Maritimă pe care îl propunem la Marea Neagră, un proiect cu impact strategic pentru întreaga Alianţă”, arată Grindeanu, după întrevederea cu secretarul general al NATO.

”Am demonstrat în nenumărate rânduri că suntem un partener serios şi respectat în NATO, pregătit să oferim stabilitate, soluţii şi iniţiativă. Sub conducerea lui Mark Rutte, NATO îşi reafirmă forţa, unitatea şi capacitatea de a acţiona rapid în faţa provocărilor”, a menţionat Grindeanu.

Preşedintele Camerei Deputaţilor a mai spus că apreciază leadershipul său echilibrat şi abordarea directă, orientată spre rezultate, valori pe care le împărtăşim. ”România rămâne un important pilon de siguranţă pentru Europa”, arată Grindeanu.

Bolojan şi Rutte au discutat despre modalităţile de consolidare a securităţii României

Premierul României, Ilie Bolojan, a vorbit miercuri cu secretarul general al NATO, Mark Rutte,  despre modalităţile concrete de consolidare a securităţii României, a Flancului estic şi, implicit, a Alianţei, scri Agerpres.

"Cei doi oficiali au discutat despre situaţia de securitate actuală în contextul războiului din Ucraina şi despre modalităţile concrete de consolidare a securităţii României, a Flancului estic şi, implicit, a Alianţei, în ansamblul său, inclusiv pe fondul deciziilor recente privind repoziţionarea unor trupe americane", informează Guvernul, într-un comunicat transmis Agerpres..

Prim-ministrul a salutat angajamentul Alianţei de consolidare a posturii de apărare şi descurajare pe Flancul estic, prin iniţiative precum Santinela Estică, menită să sporească gradul de vigilenţă în această parte a Europei "expusă incursiunilor de drone sau altor tipuri de ameninţări" din partea Rusiei.

"Secretarul general Mark Rutte a reasigurat partea română că apărarea colectivă conform articolului 5 al NATO, alături de prezenţa trupelor aliate, iniţiativele de întărire a Flancului estic contribuie la protejarea României. La acestea se adaugă acordarea unei atenţii sporite regiunii Mării Negre din partea Alianţei", se menţionează în comunicat.

Prim-ministrul l-a informat pe secretarul general al NATO asupra priorităţilor României privind asigurarea securităţii şi apărării naţionale şi euro-atlantice, reiterând angajamentul faţă de îndeplinirea responsabilităţilor asumate, inclusiv prin creşterea cheltuielilor de apărare.

"Prim-ministrul Bolojan a subliniat că obiectivul Guvernului României este de a moderniza capabilităţile militare şi de a relansa industria românească de apărare, sens în care va fi utilizat Programul SAFE. A informat că lista proiectelor de investiţii este în curs de finalizare şi va fi prezentată Comisiei Europene până la sfârşitul lunii noiembrie", se arată în comunicat.

În cadrul discuţiilor, au fost abordate şi aspectele legate de continuarea sprijinului pentru Ucraina şi, respectiv, Republica Moldova.

"Cei doi înalţi oficiali au evocat importanţa organizării, la Bucureşti, a Forumul NATO pentru Industria de Apărare, o oportunitate nu numai pentru companiile româneşti, dar şi pentru cele din ţările aliate pentru a identifica împreună noi iniţiative de modernizare a industriei de apărare", mai informează Guvernul.

Ionuț Moşteanu, la deschiderea NATO-Industry Forum: "Aliații se confruntă cu amenințări și provocări simultane la adresa securității"

Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, a afirmat, miercuri, la deschiderea lucrărilor NATO Industry Forum 2025 că viziunea României este centrată pe trei direcții - descurajare, industria de apărare și sprijinirea Ucrainei, conform Agerpres.

Miercuri, au început lucrările ediției 2025 a NATO Industry Forum, eveniment organizat în România de Comandamentul Suprem Aliat pentru Transformare (SACT) și de Divizia pentru Industria de Apărare, Inovație și Armament din cadrul Statului Major Internațional al NATO, cu sprijinul Ministerului Apărării Naționale.

În deschiderea evenimentului, Ionuț Moșteanu s-a adresat invitaților subliniind, încă o dată, contextul complex și provocările de securitate actuale, precum și importanța întâlnirilor de acest tip pentru explorarea soluțiilor care privesc securitatea și stabilitatea societăților și viitorul Alianței.

"Aliații se confruntă cu amenințări și provocări simultane la adresa securității, inclusiv un război în Europa, creșterea nivelului competiției strategice, terorismul și o instabilitate persistentă în vecinătatea sa. (...) 

În acest context, viziunea României este centrată pe trei direcții, respectiv: descurajare, industria de apărare și sprijinirea Ucrainei - lupta acestui stat însemnând, totodată, lupta Europei pentru libertate", a spus ministrul Moșteanu, citat în comunicat.

El a adăugat că industria de apărare este acum parte a descurajării iar creșterea nivelului investițiilor de către Aliați va însemna un sprijin semnificativ.

"Liniile de producție sunt noile frontiere. România a îmbrățișat această transformare și, din acest motiv, ne revitalizăm industria de apărare. (...) Creșterea nivelului investițiilor de către Aliați va însemna un sprijin semnificativ al efortului general de întărire a forțelor și capabilităților pentru realizarea unei posturi de descurajare și apărare credibile", a precizat ministrul Apărării Naționale.

Nicușor Dan: Nu am avut cel mai bun management în industria de apărare în ultimii ani, dar o vom revigora

România implementează strategia națională pentru industria de apărare, a spus, miercuri, președintele Nicușor Dan, în cadrul declarațiilor comune cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, aflat în vizită la București.

"Legat de NATO şi de apărare, România implementează Strategia Națională pentru Industria de Apărare. Asta acoperă perioada 2024-2030 și înseamnă că luăm foarte în serios revigorarea acestei zone economice.  Nu am avut cel mai bun management în ultimii ani, dar în acest context, suntem nevoiți și o vom revigora", a spus șeful statului.

Mark Rutte, întrebat despre retragerea unor soldați americani: S-a mai întâmplat. Angajamentul lui Trump față de NATO este total

"Ajustările la situația trupelor NATO nu reprezintă ceva singular. Acest lucru s-a întâmplat în mai mulți ani, au fost mai multe forțe NATO pe continent înainte, în 2022.

Vedeți angajamentul președintelui Trump și al administrației lui, care este total față de NATO și față de eforturile noastre comune.

Am vorbit despre forțele terestre, am discutat împreună despre exerciții. Discutăm o creștere a nivelului brigăzilor, dar, de asemenea, trebuie să vorbim și despre Santinela Estică. În primul rând, s-a hotărât să fie flexibilă și expansivă în același timp.

Această activitate militară nu numai că adaugă active suplimentare pentru aliați, dar corectează mai bine gama de active care sunt deja disponibile pe flancul nostru de est, din partea de nord, până la Marea Neagră și mai departe. 

Aceasta adaugă flexibilitate și forță poziției noastre. De asemenea, ca alianță defensivă, întotdeauna suntem gata să apărăm și putem aduce mai multe capabilități atunci când este nevoie și unde este nevoie", a spus Mark Rutte, invitat să comenteze anunțul retragerii unor soldați americani din România.

Mark Rutte: Dacă România este atacată, sunt 31 de națiuni care vor veni să o salveze

Mark Rutte a fost întrebat la București dacă nu consideră că - prin retragerea de militari ai SUA din România și din alte state - s-a creat un dezechilibru între bazinul Mării Negre, pe de o parte, și Polonia și statele baltice, de cealaltă parte.

"Santinela Estică acoperă flancul de la nord până la Marea Neagră, și atunci când este nevoie, putem să acordăm suport suplimentar, dacă apărarea noastră necesită acest lucru, inclusiv în România. 

Dar vreau să subliniez foarte mult ce a spus președintele (Nicușor Dan) referitor la trupele terestre.

Noi instruim aici, pentru a-i perfecționa, pe cei  5.000 de militari, pentru ca, atunci când este absolut necesar, atunci când România are nevoie, să aducem aceste trupe terestre până la nivelul de a putea apăra România.

Într-adevăr, Santinela Estică apără flancul de est din nord până la Marea Neagră și, de asemenea, trebuie să avem aceste forțe terestre în România. Ne ajută ca multe țări să participe la apărarea flancului estic, dar aveți și dumneavoastră Forțele Armate române, care apără țara.

Dar dacă va avea loc un atac de oriunde - din Rusia, sau oricine ar ataca NATO - și dacă ar ataca România în special, tot NATO va veni să vă salveze.

Așa funcționează NATO și nu numai în teorie. Noi trebuie să fim siguri că apărăm fiecare centimetru al teritoriului aliaților (...) Putem aduce mai multe capacități decât este nevoie, dar în final, dacă această țară va fi atacată, sunt alte 31 de națiuni care vor veni să salveze România. Așa funcționează NATO și aceasta ne face de nebătut și, de aceea, cred că nimeni nu va încerca", a răspuns Secretarul General al NATO.

Cei 5.000 de militari invocați de Rutte sunt soldații aliați care participă la exercițiul militar Dacian Falls, desfășurat în țara noastră.

Mark Rutte: Este clar că România investește în NATO și vreau să fiu foarte clar - NATO investește în România

Declarațiile lui Mark Rutte, după întâlnirea cu președintele Nicușor Dan.

• Este o plăcere să mă aflu aici, cu dumneavoastră, la București și, într-adevăr, am avut discuții foarte rodnice în această calitate a mea (de secretar general al NATO, n.r.) De mai bine de 10 ani, România este un aliat valoros.
• Am întărit operațiunile noastre de apărare și, de asemenea, exercițiul NATO pentru această apărare. România furnizează, de asemenea, un leadership important în contextul regional al Mării Negre.
• Trebuie să subliniem importanța strategică a României pentru întreg NATO. De asemenea, contribuiți la misiunile NATO în Kosovo și Irak și contribuiți la pace și stabilitate în afara granițelor dumneavoastră și, în plus, sunteți susținători puternici al Ucrainei, în timp ce aceasta se apără împotriva agresiunii ruse.
• România înțelege importanța investirii în apărare. Și dumneavoastră dați această exemplu.Cheltuiți deja mai mult de 2% pentru apărare, cu planul de a spori la 2,5% până în 2030 și, de asemenea, un supliment va fi pentru investiții legate de securitate.
• Este clar că România investește în NATO și vreau să fiu foarte clar: NATO investește în România.
•  În lunile recente ați văzut incursiunea dronelor ruse în spațiul dumneavoastră aerian. Indiferent de intențiile lor, NATO tratează aceste incidente foarte serios. Și, de asemenea, vom rămâne vigilenți, pentru că descurajarea este printre cele mai importante. NATO este pregătit și capabil să facă ceea ce trebuie pentru apărare.
• Aceasta include și Santinela Estică, ceea ce întărește poziția noastră pe tot flancul de est, inclusiv regiunea Mării Negre. Aceasta înseamnă mai multe capacități care pot fi folosite atunci când este nevoie și unde este nevoie.
• Nu există nicio îndoială că NATO este hotărât să coopereze, să protejeze Alianța. Lucrăm împreună pentru a asigura tehnologia și munițiile, pentru a continua să apărăm fiecare centimetru al teritoriului alianței. România joacă un rol important aici.

Nicușor Dan: Am discutat despre Santinela Estică, programul NATO pentru apărarea antiaeriană pe tot Flancul Estic

Declarațiile președintelui Nicușor Dan, după discuțiile cu Mark Rutte:

• Am avut o discuție despre situația de securitate în spațiul euroatlantic și colaborarea pe care trebuie să o avem în acest context. Am discutat despre necesitatea majorării cheltuielilor de apărare. După cum știți, asta a fost concluzia summit-ului de la Haga.
• Am discutat despre Ucraina și despre cum vom continua ajutorul pentru Ucraina. Am discutat despre Santinela Estică, programul NATO pentru apărarea aeriană a flancului estic, deci inclusiv a României, nu numai partea de drone, ci un întreg program de apărare aeriană, coerentă, pe tot flancul de est.
• Și în acest context, am discutat despre capacitățile militare suplimentare care vor fi aduse pe întreg flancul estic, deci inclusiv în România. Din partea României am menționat că România va continua, așa cum am spus, să investească în consolidarea capacităților sale militare.
• Am vorbit puțin de zona Mării Negre, care este una în care România are un interes particular de securitate în ceea ce privește flancul estic.
• Am vorbit, de asemenea, de amenințările hibride și de modul în care putem să colaborăm cu privire la acestea.
• Am reafirmat faptul că România își va îndeplini obligațiile pe care și le-a asumat, va continua să fie un furnizor de securitate și o țară care contribuie la securitatea euroatlantică.

   

Discuția privată între Nicușor Dan și Mark Rutte s-a prelungit

Discuția tete-a-tete între președintele Nicușor Dan și Secretarul General al NATO, Mark Rutte, a durat mai mult decât era inițial programată, spun surse apropiate Palatului Cotroceni.

Pe de altă parte, discuțiile oficiale, la nivelul delegațiilor, au durat mai puțin.

Convorbirile de la Palatul Cotroceni au fost urmate de un dejun de lucru, iar președintele și șeful NATO sunt așteptați să facă declarații în urma întâlnirii în cursul după-amiezii de miercuri.

Mark Rutte a fost primit la Palatul Cotroceni de președintele Nicușor Dan

Mark Rutte a fost întâmpinat de președintele Nicușor Dan la Palatul Cotroceni, miercuri, în jurul orei 13:30. După discuții tete-a-tete, cei doi sunt așteptați să facă declarații de presă în cursul după-amiezii.

Mark Rutte a aterizat la București

Secretarul General al NATO, Mark Rutte, a aterizat miercuri, în jurul orei 13, pe aeroportul Otopeni, urmând să se întâlnească la ora 13:30 cu președintele Nicușor Dan la Palatul Cotroceni.

Surse: Nicușor Dan va încerca să obțină suplimentarea trupelor NATO în România

"Este prima vizită oficială a secretarului general al NATO la București.

Mark Rutte va fi primit de președintele Nicușor Dan.

Cei doi vor discuta securitatea întregului flanc estic al NATO însă, conform unor surse politice, președintele României va încerca sa obțină o promisiune din parte a secretarului general al NATO că vor fi suplimentate trupele aliate din România, astfel încât să compenseze retragerea unei părți a militarilor de la baza Mihail Kogălniceanu.

Va fi principala temă de discuție, însă va fi abordat și un alt subiect important pentru România: industria națională de apărare, iar România  va avea de cheltuit aproape 17 miliarde de la Uniunea Europeană pentru a se înarma.

Evident, va fi necesară o coordonare între țările Uniunii în ceea ce privește industriile de apărare", relatat Vasile Marcu, reporter Antena 3 CNN.

Rusia așteaptă clarificări de la Trump în legătură cu reluarea testelor nucleare

Rusia încă așteaptă clarificări din partea SUA în legătură cu remarcile președintelui Donald Trump privind reluarea testelor nucleare, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Trump spus că a ordonat, la sfârșitul lunii octombrie, lansarea de teste cu arme nucleare, argumentând că SUA nu pot rămâne în urma Rusiei şi Chinei.

Însă oficialul rus susține că nici Rusia, nici China nu au reluat testele.

"Cu toții mai trebuie să obținem un fel de clarificare din partea americană, deoarece nici Rusia, nici China nu au reluat testele nucleare. Pur şi simplu nu putem spune în acest moment ce are în minte exact președintele SUA", a afirmat Peskov.

El a dat asigurări că atât Rusia, cât şi China îşi menţin angajamentul faţă de prevederile Tratatului de interzicere a testelor nucleare, CTBT.

Președintele rus Vladimir Putin, care dispune de cel mai mare arsenal nuclear din lume, a afirmat în repetate rânduri că, dacă o țară va desfășura un test nuclear, Rusia va face același lucru.

Rusia post-sovietică nu a testat niciodată o armă nucleară. Uniunea Sovietică a efectuat ultimul test în 1990, SUA în 1992, iar China în 1996.

Vizita lui Mark Rutte are loc după anunțul retragerii unor militari americani din România

"Prezența, la București, a Secretarului General al NATO are loc într-un context destul de dificil pentru România: e vorba atât de războiul purtat de Rusia în apropierea granițelor țării noastre, cât și de retragerea unora dintre militarii americani de la baza Mihail Kogălniceanu. 

Este o reechilibrare a forțelor armate americane pe care Mark Rutte va trebui să o explice clar și, de asemenea, este așteptat ca șeful NATO să evoce noi alternative pentru securitatea țării noastre.

Ar putea fi vorba despre o suplimentare de trupe NATO din state europene pe teritoriul României.

Retrageri de militari americani au loc și în Bulgaria, Slovacia și  Ungaria.

În cursul zilei de joi, după discuțiile de miercuri cu cei mai importanți oficiali români, Mark Rutte va participa, împreună cu președintele Nicușor Dan, la Forumul Industrial NATO, care va avea loc în București și care va reuni aproximativ 800 de firme de armament din întreaga lume", a relatat Laurențiu Rădulescu, reporter Antena 3 CNN.

Putin i-a premiat pe creatorii celor mai noi arme nucleare rusești

În Rusia, președintele Vladimir Putin a acordat premii de stat specialiștilor care au realizat racheta de croazieră cu propulsie nucleară Burevestnik și torpila Poseidon.

La o ceremonie organizată marți la Kremlin, Putin a spus că cele două arme nucleare au o "semnificație istorică pentru Rusia și pentru întregul secol XXI".

"În ceea ce privește raza de acțiune, Burevestnik a depășit toate sistemele de rachete cunoscute din lume", a susținut președintele rus.

El a mai spus că țara sa a început producția în serie a rachetei Oreșnik, cu capacitate nucleară. Rusia a folosit această armă hipersonică într-un atac asupra regiunii ucrainene Dnipro în noiembrie 2024.

A fost prima dată când o rachetă balistică având rază intermediară de acțiune a fost folosită în luptă.

Ceremonia de la Moscova are loc pe fondul unor tensiuni crescânde între Moscova și Washington, după ce președintele american Donald Trump - frustrat de tergiversările lui Putin cu privire la încheierea războiului din Ucraina - a impus luna trecută sancțiuni asupra a doi giganți petrolieri ruși și a anulat un summit propus cu liderul rus în Ungaria.

De asemenea, Trump a anunțat că SUA intenționează să reia testele cu arme nucleare.

Șeful NATO discută cu președintele Nicușor Dan și cu premierul Ilie Bolojan în prima zi a vizitei în România

Secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Mark Rutte, se află la București miercuri și joi și se întâlnește cu președintele Nicușor Dan, cu premierul Ilie Bolojan, cu președintele Senatului, Mircea Abrudean, și cu președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu.

Conform site-ului organizației militare, Rutte participă la NATO Industry Forum pentru a vorbi despre importanța creșterii producției în domeniul Apărării.

Acest eveniment care se desfășoară miercuri și joi la București este destinat dialogului strategic cu industriile de apărare din statele aliate.

Administrația Prezidențială a anunțat că secretarul general al NATO va fi întâmpinat de șeful statului român la ora 13:30, la Palatul Cotroceni, cei doi urmând să aibă convorbiri tete-a-tete și convorbiri oficiale.

Ulterior, în jurul orei 15:30, sunt programate declarații de presă comune.

Pe agenda discuțiilor președintelui Nicușor Dan cu secretarul general al NATO se află amenințările cu care se confruntă Alianța Nord-Atlantică, în special Flancul Estic, precum și modalitățile de creștere a securității României și a capacității colective de apărare și descurajare. 

După întâlnirea cu președintele Dan, șeful NATO va avea o întrevedere cu premierul Ilie Bolojan la Palatul Victoria, apoi se va întâlni cu președintele Senatului, Mircea Abrudean, și cu președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, la Palatul Parlamentului.

De asemenea, șeful NATO ar urma să discute și cu studenți de la Universitatea București.

Președintele României și secretarul general al NATO vor participa la NATO Industry Forum în dimineața zilei de joi.