Iranul își intensifică amenințările și nu exclude o acțiune militară preventivă, însă oficialii de la Teheran au remarcat totuși pași pozitivi în negocierile mediate cu SUA, înaintea alegerilor decisive de la jumătatea mandatului. Țările din Golf rămân „pregătite pentru ce e mai rău”, relatează Euronews.
Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei, a transmis un avertisment potrivit căruia „orice nivel sau tip de amenințare trebuie întâmpinat cu un răspuns imediat, puternic și fără limite geografice”.
Amenințarea lui Khamenei vine în timp ce continuă eforturile diplomatice urgente pentru evitarea unui nou război total cu Iranul, care ar avea consecințe devastatoare pentru Orientul Mijlociu și nu numai.
Duminică, ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a declarat că Teheranul speră „să existe raționalitate de cealaltă parte, astfel încât să fie preferată diplomația altor căi”, întrucât, „pe baza experiențelor din ultimele două războaie, suntem mult mai puternici decât înainte”.
Liderul suprem s-a întâlnit sâmbătă cu cei mai importanți comandanți militari ai Iranului, cărora le-a dat directive să se pregătească pentru o posibilă nouă acțiune militară americano-israeliană, potrivit agenției oficiale de presă IRNA.
Întâlnirea vine după ce SUA au avertizat că forțele lor ar putea desfășura o campanie militară scurtă, dar intensă, împotriva Iranului după alegerile de la jumătatea mandatului din Statele Unite, programate săptămâna viitoare.
Amenințarea cu un „răspuns fără limite geografice” înseamnă că Iranul ar putea viza, în cazul unui nou atac, inclusiv Europa, Turcia și Caucazul de Sud.
Formularea „orice nivel sau tip de amenințare” ar putea indica faptul că Iranul este dispus să acționeze preventiv, înaintea unei lovituri militare americano-israeliene.
Potrivit presei de stat, Khamenei, care nu a mai fost văzut în public de la începutul războiului cu Iranul, declanșat de loviturile americane și israeliene de la sfârșitul lunii februarie, a cerut și o listă actualizată de posibile ținte americane și israeliene, care să includă „tot felul de active fizice și nefizice”.
Khamenei a mai precizat că Iranul va fi cel care va decide durata oricărui nou război.
„Dacă dușmanii Iranului își vor relua atacurile militare sau teroriste, Forțele Armate ale Republicii Islamice și națiunea iraniană vor fi cele care vor stabili când și în ce condiții se vor încheia aceste atacuri”, a declarat el.
Presa de stat iraniană a relatat că, în cadrul întâlnirii de sâmbătă, comandantul Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), generalul-maior Ahmad Vahidi, împreună cu comandantul armatei iraniene și șeful său de stat-major, l-au informat pe liderul suprem despre nivelul de pregătire militară al Iranului și i-au spus că producția de armament a țării a crescut „de șapte ori”.
Comandanții răspund direct în fața lui Khamenei și au trecut în trecut peste deciziile conducerii civile iraniene, alimentând speculațiile constante despre cine ia, de fapt, deciziile la Teheran.
Amenințările Teheranului au fost reluate duminică de purtătorul de cuvânt al armatei iraniene, Mohammad Akraminia, care a declarat pentru presa de stat că, „dacă va izbucni un nou război, geografia conflictului nu se va limita la regiunea Asiei de Vest” și că „orice potențial război viitor s-ar putea dovedi semnificativ mai lung decât conflictele trecute”.
Institute for the Study of War (ISW), un think tank cu sediul la Washington, a apreciat că amenințările lui Khamenei fac „probabil parte dintr-un efort iranian de a descuraja Statele Unite și Israelul să lovească Iranul”.
Țările din Golf rămân „pregătite pentru ce e mai rău”
În timp ce în Golf circulă numeroase speculații despre iminența reizbucnirii războiului sau, dimpotrivă, despre stadiul negocierilor, mass-media vehiculând presupuse liste de cereri ale ambelor părți sau întrebându-se dacă negociatorii americani se vor întâlni direct cu cei iranieni, statele din regiune suportă din plin consecințele stării de război care durează de luni de zile, cu efecte grave asupra economiilor lor.
Deși atât SUA, cât și Iranul au împins în mod repetat confruntările anterioare la limită, în încercarea de a se forța reciproc să facă concesii, țările din Golf continuă să spere că o deblocare diplomatică de ultim moment va duce la o soluție pașnică și va evita o nouă rundă de război, mai ales după ce SUA au avertizat statele din regiune că ar putea lansa un nou atac asupra Iranului.
Consilierul prezidențial al Emiratelor Arabe Unite, Anwar Gargash, a declarat duminică, la o conferință în Bahrain, că statele din Golf rămân „pregătite pentru ce e mai rău”, sperând totodată că eforturile de mediere, conduse și de Qatar, vor avea succes.
El a avertizat că Golful a rămas blocat într-o stare prelungită de „nici război, nici pace” și că, dacă „pozițiile” Washingtonului și ale Teheranului „nu se apropie, atunci trebuie să ne îngrijorăm că va fi ce e mai rău”.
Diplomatul emirian a criticat și lipsa de unitate a țărilor din Golf în acțiunile lor ca bloc, afirmând că „nu ne-am ridicat, împreună, la înălțimea provocării” și că reconstruirea încrederii cu Iranul va dura „extrem de mult”.
Iranul recunoaște „pași pozitivi” din partea Washingtonului
Deși Teheranul își continuă amenințările și retorica sfidătoare, ministrul său de Externe și șeful securității naționale au semnalat pași pozitivi în negocierile cu SUA mediate de Qatar.
Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a anunțat sâmbătă seara că Teheranul ar putea accepta redeschiderea Strâmtorii Ormuz în doar două zile, în loc de șapte, cât prevedea calendarul anterior.
El a precizat că diplomați iranieni se află în Qatar pentru discuții, după ce o delegație qatareză a mediat negocieri la Teheran în ultimele zile.
Luna trecută, Araghchi propusese redeschiderea Strâmtorii Ormuz în decurs de o săptămână, dacă SUA acceptau, printre alte condiții, să ridice blocada asupra porturilor iraniene, să deblocheze activele iraniene înghețate și să renunțe la sancțiunile asupra vânzărilor de petrol iranian. Propunerea a fost respinsă.
Într-un interviu acordat televiziunii Al Jazeera, cu sediul în Qatar, Araghchi a spus că Iranul nu intenționează să se întâlnească cu oficiali americani, dar a calificat recentele eforturi ale SUA în direcția unui „dialog mai amplu” drept un pas pozitiv.
Araghchi a precizat că decizia privind caracterul direct sau indirect al negocierilor va fi luată „după ce Washingtonul va accepta condițiile Iranului”.
Declarațiile vin în contextul în care șeful Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, generalul-maior Mohsen Rezaei, a anunțat că a primit o scrisoare din partea vicepreședintelui american JD Vance, prin care acesta propune negocieri.
Referindu-se la scrisoare, Rezaei a precizat că „tonul s-a schimbat complet” și a numit-o un „semn foarte bun”. La rândul său, Araghchi a descris încercarea Washingtonului de a deschide dialogul drept un „pas pozitiv”.
Rezaei a evidențiat o schimbare importantă în una dintre condițiile Iranului: navele care vor tranzita Strâmtoarea Ormuz, după redeschiderea acesteia, vor urma o rută stabilită de comun acord de Iran și Oman. Iar „toți cei care vor trece prin această cale navigabilă o vor face sub administrare iraniană”.
El a precizat că Iranul așteaptă acum cel mai recent răspuns al SUA. Separat, Rezaei a avertizat pe X că orice atac va aduce „lovituri devastatoare asupra agresorului, cu ajutorul unor arme noi”.
Rezaei, despre care presa de stat a relatat săptămâna trecută că s-a întâlnit cu liderul suprem, a mai afirmat că nu s-a luat nicio decizie privind schimbarea doctrinei nucleare a Iranului, dar a remarcat că unii iranieni s-au întrebat dacă aceasta nu ar trebui regândită în cazul în care țara va fi atacată din nou.
Între timp, duminică, Qatarul a condamnat atacul de vineri asupra unuia dintre metanierele sale din Golf, lovit de „obiecte neidentificate”, calificându-l drept „un act periculos, care amenință siguranța navigației maritime și securitatea aprovizionării globale cu energie”.
Ministerul de Externe al Qatarului a denunțat, într-un comunicat, „aceste practici nesăbuite și iresponsabile”, avertizând asupra „repercusiunilor grave care ar putea decurge pentru securitatea și stabilitatea regiunii și pentru economia globală”.
