Dumitru Chisăliță, ministrul propus de Luca Niculescu pentru a conduce Ministerul Energiei, a declarat vineri, în exclusivitate la Antena 3 CNN, că repornirea Centralei de la Cernavodă este „esențială” pentru a putea trece iarna fără o criză energetică. Astfel, expertul în energie a anunțat că reactorul unu ar putea funcționa din nou peste circa două săptămâni, iar cel de-al doilea reactor ar putea fi repornit după data de 1 noiembrie.
Ministrul propus la Energie a declarat că repornirea Centralei Nucleare de la Cernavodă este „esențială” ca România să aibă suficientă energie pentru iarnă.
„Avem în momentul de față problema Cernavodă, o centrală care este oprită de aproape trei luni de zile, care a scos 20% din sistem. Reorientarea către repornirea acestei centrale este esențială pentru ca iarna următoare să fie o iarnă care să poate să fie trecută”, a spus el.
Dumitru Chisăliță a anunțat, de asemenea, că reactorul unu de la Centrala de la Cernavodă ar putea funcționa din nou peste aproximativ două săptămâni, urmând ca și cel de-al doilea reactor să fie repornit după data de 1 noiembrie.
„În momentul de față vedem că avem o creștere a nivelului Dunării la Baziaș și ea a început undeva pe 12 octombrie. Dacă situația vor va merge așa cum este previzionat în momentul de față, probabil că în două săptămâni ar putea să intre în funcțiune un reactor de la Cernavodă și probabil că imediat după 1 noiembrie și al doilea reactor dacă prognozele se vor menține. Toate aceste elemente vor îmbunătăți și prognoza, respectiv capacitatea Hidroelectrica de a furniza energie electrică”, a explicat Chisăliță.
Șeful AEI a atras însă atenția că este „primordial” ca Guvernul să pregătească o strategie ca o astfel de criză să nu se mai repete.
În acest context, Dumitru Chisăliță a declarat că până când România nu are certitudinea siguranței energetice nu trebuie să oprească din capacități, cum sunt centralele pe cărbune.
„Cred că este foarte important să punem punctul pe i și să spunem că până la momentul în care n-o să avem capacități securitare care într-adevăr să funcționeze, nu să le avem în proiect și pe hârtie, lucrurile nu mai trebuie să determine oprirea niciunei capacități care există în momentul de față. Asta s-a convenit evident în 2022 în discuția cu Uniunea Europeană. E adevărat că nu din vina lor am rămas noi cu centralele în urmă, cu centrale care nu s-au finalizat până la momentul de față, dar până la urmă pragmatismul lucrurilor trebuie să fie dus la bun sfârșit”, a explicat ministrul propus la Energie.
Ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite
Ambele reactoare de la Centrala Nucleară de la Cernavodă au fost oprite din cauza nivelului foarte scăzut al Dunării, care a afectat alimentarea cu apă pentru răcire. Deși autoritățile au încercat mai multe metode pentru a menține centrala pornită cât mai mult timp posibil, în cele din urmă oprirea controlată nu a mai putut fi evitată.
Unitatea 1 a fost oprită controlat la data de 28 iulie 2026, iar Unitatea 2 la data de 13 august 2026.
„Pe întreaga perioadă în care Unităţile 1 şi 2 rămân oprite, securitatea nucleară este asigurată prin sisteme redundante, proceduri specifice şi echipe de specialişti alocate permanent. Situaţia afectează exclusiv producţia de energie electrică. Având în vedere prognozele hidrologice pentru perioada următoare, unităţile vor rămâne în stare oprită sigură până când nivelul Dunării va permite reluarea funcţionării în condiţii de siguranţă", a precizat Nuclearelectrica la începutul acestei săptămâni.
La rândul său, secretarul de stat Cristian Buşoi a precizat că securitatea nucleară de la Cernavodă este pe deplin respectată, iar situaţia este sub control.
„Traversăm o situaţie excepţională. Nivelul extrem de scăzut al Dunării a impus menţinerea în stare oprită a ambelor unităţi ale Centralei. În ciuda acestei provocări, NU există niciun risc pentru securitatea nucleară. Echipa de conducere şi specialiştii Nuclearelectrica au situaţia sub control. Sistemele de siguranţă funcţionează, echipamentele sunt protejate, iar măsurile necesare sunt aplicate permanent”, a scris Buşoi pe Facebook.
Oficialul guvernamental a precizat că reluarea funcţionării celor două unităţi depinde de condiţiile hidrologice.
„Reluarea funcţionării celor două unităţi se va face numai atunci când condiţiile hidrologice vor permite acest lucru în deplină siguranţă. România are nevoie de energie sigură, stabilă şi predictibilă. Protejarea infrastructurii strategice de la Cernavodă rămâne o prioritate absolută”, a mai transmis Cristian Buşoi.
Debitele Dunării la intrarea în țară au scăzut sub 1.200 de metri cubi pe secundă, iar fluviul se află la minime istorice.
Nivelul Dunării la Cernavodă a ajuns la data de 10 octombrie la cota de –259 de centimetri, adică la numai trei centimetri deasupra pragului de –262 de centimetri, sub care pomparea apei de răcire pentru centrala nucleară devine o problemă, iar Administrația Națională „Apele Române” a decis să suplimenteze de urgență debitul fluviului cu apă din acumularea Iezer, de pe valea Mostiștei.
Repornirea centralei este importantă, pentru că cele două reactoare asigură 1.300 de megawați în bandă. După redeschidere, România nu va mai fi nevoită să importe energie, mai ales seara, când cererea este cea mai ridicată și, evident, prețurile sunt cele mai mari.
