De
Patriarh depinde soarta întregii Biserici Ortodoxe. El este cel
care împacă neînţelegerile personale dintre ierarhi sau
acordă concedii mitropoliţilor. Plângerile împotriva
preoţilor ajung tot la patriarh, care dispune cercetarea fiecărui
caz în parte. Una
dintre principalele atribuţii ale patriarhului este să convoace şi
să conducă organele deliberative centrale ale Bisericii şi să
ducă la îndeplinire deciziile acestora. De asemena, reprezintă
Patriarhia Română în justiţie, în faţa
autorităţilor şi faţă de terţi, personal sau prin împuterniciţi
legali.
Patriarhul
este cel care menţine raporturile cu celelalte Biserici creştine
ortodoxe în problemele bisericeşti. Dă pastorale pentru
întreaga Biserică Ortodoxă Română, cu încuviinţarea
Sinodului Permanent sau a Sinodului Plenar, trimite sfaturi frăţeşti
Ierarhilor din ţară şi împacă neînţelegerile
personale dintre aceştia.
Multe
dintre obligaţiile patriarhului sunt de natura administrativă.
Astfel, întâi-stătătorul bisericii se îngrijeşte
de îndeplinirea la timp a formelor pentru completarea
eparhiilor vacante, prezidează Colegiul Electoral pentru alegerea
mitropoliţilor, emite gramate pentru instalarea acestora, le acordă
concedii de până la 30 de zile şi numeşte locţiitori în
cazul vacanţelor acestora.
Reclamaţiile
aduse reprezentanţilor bisericii ajung tot la patriarhie. Cu
autorizaţia Sinodului Permanent, şeful bisericii dispune cercetarea
lor, iar rezultatul celor constatate îl aduce la cunoştinţa
Sfântului Sinod.
ATRIBUŢIILE PATRIARHULUI
Antena 3