Magistrații îi cer premierului Ilie Bolojan să retragă proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor. Aceștia susțin că reforma propusă de Guvern încălcă grav independența justiției și principiile statului de drept. Mai mult, magistrații spun că declarațiile prim-ministrului privind pensionarea la 47–48 de ani sunt eronate și manipulative. În același comunicat, magistrații acuză Guvernul că scopul său este să le micșoreze veniturile și să îi oblige la mai mulți ani de muncă, ignorând că muncesc cel mai mult dintre magistrații din UE.
Magistrații au precizat, într-un comunicat de presă, că deși la întâlnirea cu premierul Ilie Bolojan privind reforma pensiilor speciale, acesta i-a ascultat, le-a respins toate solicitările, fără să vină cu contraargumente.
Magistrații îi cer lui Ilie Bolojan să renunțe la reforma pensiilor speciale
Astfel, magistrații susțin că reforma pensiilor speciale:
- încalcă grav independenţa justiţiei;
- are efecte negative vădite și profunde asupra actului de justiţie, stabilităţii şi eficienţei sistemului judiciar;
- contravine jurisprudenței CJUE și recomandărilor Comisiei de la Veneția;
- nu respectă principiile statului de drept: predictibilitate, certitudine juridică, independență financiară a magistraților și dialog loial;
- este dublată de o campanie „de o agresivitate fără precedent” împotriva lor;
„În cadrul întâlnirii, liderii asociaţiilor profesionale i-au solicitat premierului retragerea proiectului de lege privind pensiile de serviciu, argumentând, în mod punctual, modul în care încalcă grav independenţa justiţiei, ca pilon al statului de drept, a cărei respectare, în deplinătatea componentelor sale, constituie o obligaţie asumată de Statul Român prin Constituţie şi prin semnarea documentelor internaţionale.
(...) Proiectul de lege, promovat şi susţinut necondiţionat de Prim-ministru, nu poate fi acceptat din cauza efectelor negative vădite şi profunde asupra actului de justiţie, stabilităţii şi eficienţei sistemului judiciar.
În acest sens, au arătat, în primul rând, că un proiect de lege vizând statutul magistraţilor, cu consecinţe vătămătoare asupra actului de justiţie şi asupra organizării activităţii de judecată, nu poate fi acceptat în sine, dar, cu atât mai puţin ar putea fi acceptat, prin impunerea acestuia, de către puterea executivă, fără consultări, fără o expunere de motive bazată pe situaţia reală, prezentată în mod concret, fără studii de impact şi cu desconsiderarea constantă a efectelor nocive asupra resurselor umane din sistemul judiciar pe termen scurt, mediu şi lung”, au scris asociațiile profesionale ale magistraților în comunicatul citat.
(...) Proiectul de lege, promovat şi susţinut necondiţionat de Prim-ministru, nu poate fi acceptat din cauza efectelor negative vădite şi profunde asupra actului de justiţie, stabilităţii şi eficienţei sistemului judiciar.
În acest sens, au arătat, în primul rând, că un proiect de lege vizând statutul magistraţilor, cu consecinţe vătămătoare asupra actului de justiţie şi asupra organizării activităţii de judecată, nu poate fi acceptat în sine, dar, cu atât mai puţin ar putea fi acceptat, prin impunerea acestuia, de către puterea executivă, fără consultări, fără o expunere de motive bazată pe situaţia reală, prezentată în mod concret, fără studii de impact şi cu desconsiderarea constantă a efectelor nocive asupra resurselor umane din sistemul judiciar pe termen scurt, mediu şi lung”, au scris asociațiile profesionale ale magistraților în comunicatul citat.
Magistrații susțin că sunt țintele unei campanii agresive, fără precedent
Mai mult, magistrații au acuzat că sunt ținta unei campanii publice negative „de o agresivitate fără precedent”.
„Cu atât mai puţin, o astfel de atitudine de forţă nu este acceptabilă atunci când este dublată de o campanie publică negativă, de o agresivitate fără precedent, al cărei singur subiect sunt magistraţii.
Acceptarea unui astfel de precedent ar însemna acceptarea faptului că una dintre puterile în stat ar putea fi tratată în mod neloial şi prejudiciant de către cealaltă/ celelalte puteri, cu acreditarea unei poziţii de inferioritate constituţională, în acest caz, a puterii judecătoreşti, în intolerabilă contradicţie cu Legea Fundamentală”, se arată în comunicatul citat.
De asemenea, magistrații susțin că reforma pensiilor de serviciu a magistraților a fost deja realizată prin Legea nr. 282/2023, intrată în vigoare la 1 ianuarie 2024, după dezbateri, consultări și acordul Comisiei Europene.
„Prin urmare, este inadmisibil ca, după un an, să fie redeschisă aceeaşi chestiune, într-un mod complet neloial, lipsit de orice predictibilitate şi bazat pe date şi informaţii vădit eronate cu privire la care AMR, UNJR, AJADO şi APR au adus exemple concrete şi clare Prim-ministrului.
Principiile statului de drept, invocate deseori de Comisia de la Veneţia, impun că orice
- reformă legislativă care vizează statutul judecătorilor să respecte următoarele criterii: certitudine juridică şi predictibilitate;
- respectarea independenţei funcţionale şi financiare a magistraţilor;
- dialog loial cu sistemul judiciar;
- proporţionalitate şi justificare transparentă a măsurilor;
Nici una din aceste condiţii nu sunt îndeplinite în ceea ce priveşte acest proiect de lege. Dimpotrivă, ele sunt încălcate brutal. În prezent, nu mai există stabilitate şi predictibilitate privind statutul judecătorilor şi procurorilor, nu mai există atractivitate pentru aceste profesii, iar riscurile, pe termen mediu şi lung, pentru calitatea actului de justiţie şi eficienţa sistemului judiciar, sunt incomensurabile”, se arată în același comunicat.
Magistrații susțin că scopul real al proiectului este diminuarea drastică a veniturilor magistraților la pensionare.
„Ce se urmăreşte, de fapt, fără nicio consultare cu sistemul judiciar - contrar avizelor
Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni şi ale Comisiei de la Veneţia - este scăderea drastică a veniturilor magistraţilor care se pensionează, cu încălcarea documentelor europene asumate de Statul Român, respectiv a jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, care face parte din dreptul intern, executivul neavând abilitarea să o încalce”, spun magistrații.
Asociațiile profesionale ale magistraților acuză Executivul ignoră faptul că și alte categorii bugetare beneficiază de vârste reduse de pensionare.
„Însă, este mai mult decât evident că, în cadrul campaniei agresive îndreptate împotriva
Magistraţilor, s-a "omis" să se menţioneze că în România există 212.000 de persoane (bugetari) cu pensii de serviciu şi speciale, din care numai 5.600 sunt magistraţi. După cum s-a "omis" să se menţioneze care este cuantumul cel mai mare al pensiei şi avantajele unora dintre ceilalţi pensionari de serviciu şi speciali.
Deci, executivul are în vedere doar procentul de 2,64% din aceste pensii, ale magistraţilor, nepreocupându-se de procentul masiv de 97,36%, în dispreţul standardelor europene. De asemenea, pensiile magistraţilor reprezintă doar 0,1% din totalul pensiilor care se plătesc lunar. Este evident că vehiculata scădere a deficitului economic nu poate fi obţinută din 2,64% sau din 0,1%.
Totodată, executivul nu a fost preocupat nici să abroge dispoziţiile legale privind pensiile speciale ale primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de consilii judeţene, ci, acum, în plină campanie de demonizare a magistraţilor, executivul s-a mulţumit, în luna iulie 2025, doar să suspende de la aplicare respectivele dispoziţii legale (care, odată trecută perioada de suspendare, vor putea fi aplicate pentru mii de persoane)”, precizează magistrații.
Ilie Bolojan, acuzat că a lansat informații eronate
Magistrații afirmă că Ilie Bolojan a spus în mod fals în public că vârsta medie de pensionare a magistraților este de 48 de ani și atrag atenția că și în multe state europene există pensii de serviciu pentru magistrați și alte categorii din puterile statului.
„Contrar susţinerii publice a premierului, referitor la faptul că asemenea "privilegii", cum este pensia de serviciu a magistraţilor, nu există în alte ţări europene, asociaţiile noastre profesionale au făcut trimitere expresă la documente ale Comisiei Europene din care rezultă existenţa în multe ţări europene a pensiilor de serviciu acordate puterilor în stat, inclusiv puterii judecătoreşti, incluzând o vârstă mai redusă de ieşire la pensie, perioade de contribuţii mai favorabile, beneficii mai mari recurente.
Premierul a declarat că judecătorii şi procurorii ies la pensie la 47,48 de ani, vârstă prezentată ca regulă generală. Asociaţiile noastre profesionale au subliniat, în primul rând, că vârsta de pensionare de 60 de ani era prevăzută încă în Legea nr. 303/ 2004, dar alternativ cu posibilitatea pensionării înainte, la împlinirea vechimii.
Contrar afirmaţiilor publice ale premierului, timp de peste un deceniu şi jumătate, regulă nu a fost pensionarea la 48 de ani, ci majoritatea magistraţilor alegeau să rămână în activitate o serie de ani după această vârstă”, se arată în comunicatul citat.
Ei susțin că magistrații au ales să părăsească mai repede sistemul din cauza instabilității statutului judecătorilor și procurorilor și a volumului ridicat de muncă.
„Situaţia s-a schimbat exclusiv din cauza instabilităţii statutului judecătorilor şi procurorilor practicată de legislativ şi executiv, care, după modificarea Legilor justiţiei, în 2017-2018, a pus şi repus în discuţie statutul judecătorilor şi procurorilor, de fiecare dată în defavoarea magistraţilor şi, prin efecte, în defavoarea actului de justiţie. Statutul a fost repus în discuţie în 2019, 2020, 2022, 2023, 2024 şi 2025, într-o manieră complet diferită, neaplicată pentru nicio altă profesie sau categorie socială.
Prin Legea nr. 282/ 2023 vârsta de pensionare a fost stabilită la 60 de ani, cu eşalonare. Fără nicio consultare în privinţa eşalonării, noul proiect măreşte vârsta cu 5 ani.
Astfel cum asociaţiile noastre profesionale au subliniat, în mod îndreptăţit şi cu situaţii concrete, dacă Executivul ia unele exemple ale vârstei de pensionare din statele europene, corect, loial şi necesar este să ţină seama şi de volumul de muncă al magistraţilor din acele state, care este indiscutabil mult redus faţă de gradul de supraîncărcare al magistraţilor români.
Prin urmare, se urmăreşte mărirea vârstei de pensionare şi păstrarea în activitate timp de 35 de ani, cu totală ignorare a volumului de muncă al magistraţilor români care este vădit mare decât al celor din ţările membre UE.
În plus, AMR, UNJR, AJADO, APR au atras atenţia asupra faptului că, în pofida afirmaţiilor premierului, vârsta de la care judecătorul sau procurorul încetează activitatea nu este cea înscrisă în decizia prin care şi-a valorificat dreptul la pensie, ci vârsta la care a fost efectiv eliberat din funcţie. În acest sens, chiar şi în ultimii ani, au existat mulţi judecători şi procurori care, după emiterea deciziei de pensionare - de care aveau nevoie în contextul inacceptabilei imprevizibilităţi a statutului, repus în discuţie în fiecare an, în defavoarea magistraţilor au continuat să rămână în activitate.
Aşadar, informaţia prezentată publicului, bazată doar pe data înscrisă în deciziile de pensionare, fără menţionarea vârstei efective a eliberării din funcţie a judecătorului şi procurorului, este una incorectă, menită să inducă în eroare şi să alimenteze valul de antipatie şi agresivitate împotriva magistraţilor”, se arată în comunicatul citat.
Asociațiile profesionale ale magistraților conchid că reforma propusă de Guvernul Bolojan are „grave vicii de constituţionalitate, cu consecinţe directe asupra eficienţei şi independenţei sistemului judiciar” și „se impune retragerea lui”.
Ce prevede reforma pensiilor speciale
Proiectul care modifică pensiile magistraților a fost pus în dezbatere publică la data de 14 august de Ministerul Muncii. Acesta prevede ca vârsta de pensionare pentru magistrați să fie de 65 de ani, introducerea unui nou plafon și reglementarea modului de actualizare a pensiilor aflate în plată.
Instituirea unei condiţii de vechime minime în muncă de cel puţin 35 de ani şi limitarea cuantumului pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării în cazul magistraţilor se numără printre măsurile care vor fi incluse în al doilea pachet de reforme iniţiat de Guvern.
Ştiri video recomandate
