Guvernul României, prin vocea premierului Ilie Bolojan, a anunțat un nou pachet de măsuri privind pensiile speciale, care vizează în mod direct și pensii magistrați. Aceste modificări au stârnit dezbateri aprinse, întrucât ar urma să schimbe semnificativ actualul sistem, considerat de mulți drept unul privilegiat.
Cum se calculează pensiile magistraților în prezent
În prezent, pensia unui magistrat se calculează pe baza a 80% din indemnizația brută și sporurile avute în ultima lună de activitate. Acest sistem permite obținerea unei pensii care, în unele cazuri, depășește veniturile din perioada activă.
De asemenea, în condițiile actuale, vârsta minimă de pensionare pentru magistrați este de 48 de ani, cu cel puțin 25 de ani vechime în magistratură. În practică, însă, au existat cazuri de pensionare chiar și mai devreme, prin cumul de vechime sau transferuri între instituții.
Aceste pensii nu sunt contributive, adică nu depind direct de sumele plătite de-a lungul carierei la bugetul asigurărilor sociale, ceea ce a generat numeroase critici din partea publicului și a organismelor internaționale.
Pensiile magistraților din alte țări UE
Sistemele de pensii pentru magistrați diferă de la o țară la alta în Uniunea Europeană, însă România se remarcă prin generozitatea acordată acestor categorii profesionale.
În Franța, Italia sau Germania, magistrații au regimuri de pensionare speciale, dar acestea sunt în general corelate cu sistemul contributiv. De exemplu, în Germania, judecătorii au un sistem propriu, dar pensia lor este plafonată și legată de salariile din perioada activă, fără a le depăși.
În plus, vârsta de pensionare este semnificativ mai ridicată în celelalte state UE — de regulă între 62 și 67 de ani, în funcție de vechime și nivel de instanță.
Calcul comparativ: pensia unui magistrat vs. pensia unui angajat obișnuit
Magistrat (pe baza sistemului actual):
-
Indemnizație brută lunară (ultima lună): 25.000 lei
-
Sporuri: 5.000 lei
-
Total venit brut: 30.000 lei
-
Pensia specială (80% din total):
30.000 lei × 80% = 24.000 lei brut/lună
~ 20.000–22.000 lei net/lună -
Vârsta de pensionare: de la 48 de ani
Angajat obișnuit (salariat mediu, sistem contributiv):
-
Salariu mediu brut lunar (2025): ~8.500 lei
-
Salariu mediu net lunar: ~5.000 lei
-
Contribuție efectivă la pensie: ~25% din brut, pe toată durata activității
-
Pensie calculată pe baza punctajului mediu anual (CNPP):
Valoarea punctului de pensie (estimativ 2025): ~2.100 lei
Punctaj mediu estimat: 1,2 puncte
Pensie netă:
2.100 × 1,2 = 2.520 lei net/lună -
Vârsta de pensionare: 65 de ani (bărbați), 63 (femei)
Diferența:
- Magistratul se poate pensiona la 48 de ani cu o pensie de 20.000+ lei net/lună
- Salariatul obișnuit se pensionează la 65 de ani cu aproximativ 2.500 lei net/lună
- Diferența poate fi de aproximativ 8 ori mai mare în favoarea magistratului
Acest contrast explică de ce pensiile magistraților și alte pensii speciale sunt subiecte sensibile în dezbaterile privind echitatea și sustenabilitatea sistemului public de pensii.
Vârsta de pensionare a magistraților ar putea crește de la 48 la 65 de ani
Una dintre cele mai importante modificări propuse în pachetul anunțat de Ilie Bolojan este creșterea vârstei de pensionare pentru magistrați. Conform proiectului, aceasta va crește treptat până la 65 de ani, în linie cu vârsta standard de pensionare din sistemul public.
Această schimbare este motivată de necesitatea echilibrării bugetului de pensii și de alinierea la standardele europene. De asemenea, guvernul speră ca astfel să reducă valul de pensionări anticipate care creează un deficit de personal în sistemul judiciar.
Alte schimbări privind pensiile speciale
Pe lângă majorarea vârstei de pensionare, proiectul guvernamental prevede și alte schimbări relevante pentru pensii magistrați:
- Calculul pensiei se va baza pe media veniturilor din ultimii 5 ani de activitate, nu doar pe ultima lună, pentru a preveni „umflarea artificială” a veniturilor la final de carieră.
- Introducerea unui plafon maximal pentru pensiile speciale, astfel încât acestea să nu depășească venitul net avut în activitate.
- Posibila impozitare diferențiată a pensiilor speciale, în funcție de nivelul acestora, pentru a reduce inechitățile din sistemul public.
- Limitarea cumulului pensiei speciale cu alte venituri salariale de la stat.
Aceste măsuri sunt parte dintr-un efort mai amplu al guvernului de a reforma sistemul de pensii și de a reduce presiunea asupra bugetului de stat, în contextul angajamentelor luate în fața Comisiei Europene prin PNRR.
Ştiri video recomandate
