Ilie Bolojan anunță reforma pensiilor speciale: Vârsta minimă pentru magistrați va fi 58 de ani. Pensia, cel mult 70% din venitul net

Premierul a spus că reforma pensiilor speciale pentru magistrați ar trebui să fie extrapolată și la alte sisteme.

"Ceea ce trebuie să facem noi ca ţară este să învăţăm din greşelile pe care le-am făcut în aceşti ani, din acumulările negative care s-au adunat şi, atunci când decidem ceva, să decidem cât mai corect posibil, gândindu-ne, de exemplu, că ce se decide în această zonă cu magistraţii trebuie extrapolat şi în alte sisteme. Dacă am văzut ceva în această lună de zile, a fost că fiecare zona din aparatul public a căutat să profite de diferite conjucturi și oportunități. De exemplu, în anumite zone să se declare magistrați asimilați, deși nu au activitate directă cu magistrații, sau stimulent peste sportul de fonduri europene. Aceste lucru ne-au adus în situația în care să am scăpat de sub control cheltuielile de personal, și s-au creat grave inechități în sistem," a explicat Bolojan.

Premierul a mai punctat că există ministere sau anumite autorităţi în care "oamenii fac cam acelaşi lucruri, dar sistemul de salarizare este foarte diferit", și că "pe bună dreptate, foarte mulţi oameni din sectorul public sunt nemulţumiţi de această situaţie, nemaivorbind de cei care sunt în sectorul privat sau în afara sectorului public".

Întrebat dacă această reformă a pensiilor se va aplica doar pentru cei care intră în magistratură, premierul Ilie Bolojan a răspuns:

"Nu, se va aplica și pentru cei care sunt în magistratură acum și nu au îndeplinit vârsta de pensionare". 

La o altă întrebare referitoare la impactul propunerilor asupra tinerilor care s-ar putea răzgândi cu privire la intrarea în sistemul de justiție, Bolojan a răspuns:

"Eu cred că e o onoare să lucrezi în sistemul de justiție. Sunt convins că și în anii următori mulți tineri vor intra în sistemul de justiție, pentru că este unul predictibil și, chiar și cu aceste modificări, are cel mai bun sistem de salarizare și pensionare din România."

Premierul Ilie Bolojan a fost întrebat în cadrul conferinței de presă de marți de la Guvern dacă știa despre contractele obținute de partenera de viață a fostului vicepremier Dragoș Anastasiu cu diverse instituții publice.

"Am fost 12 ani primarul Oradiei și am realizat mii de proiecte. Fiecare dintre aceste proiecte are nevoie de studii de fezabilitate și proiectare. Deci am lucrat cu zeci de proiectanți, de ingineri și așa mai departe. Am întrebat chiar zilele trecute și am aflat că dânsa a avut patru contracte în cei 12 ani. Deci dacă patru contracte vi se pare mult, să știți că nu sunt multe", a spus Bolojan.

Antena 3 a scris duminică despre cum firma UNITH2B SRL, deținută în proporție de 75% de Hildegard Helene Brandl, partenera de viață a vicepremierului demisionar Dragoș Anastasiu, pare să fi devenit, în ultimii ani, un nume discret, dar extrem de eficient, în sistemul de contracte publice. Aproape trei milioane de euro a primit această firmă din contracte directe cu statul sau din licitații publice, majoritatea derulate în zone conduse sau controlate de național liberali.

Premierul Ilie Bolojan a declarat că bugetul pentru 2025 alocat proiectelor din programul de investiții Anghel Saligny a fost epuizat. 

„Știu toți constructorii din România că în momentul de față bugetul alocat Ministerul Dezvoltării pe Anghel Saligny este epuizat. Cele 10 miliarde de lei pentru anul acesta sunt practic epuizate, în condițiile în care în primele 6 luni am încasat mai puțin decât ne-am propus și am cheltuit mult mai mult decât am estimat, înseamnă că nu avem posibilitatea, indiferent cine e premier, să facem rectificări pozitive pentru că nu mai avem spațiu fiscal", a explicat acesta. 

Potrivit premierului, orice rectificare pozitivă la acest program va rezulta într-un minus pentru finanțarea altor programe. 

Premierul a fost întrebat despre activitatea SRI, în contextul în care o investigație Rise Project a dezvăluit că vicepremierul demisionar Dragoș Anastasiu ar fi avut o firmă împreună cu Nicu Gheară.

"Nu știu dacă există o legătură între activitatea SRI sau alte instituții și cunoștințele de-a lungul unei cariere, sau relațiile pe care un om le are. Când mă duc undeva acum, întotdeauna sunt unul, doi, trei oameni care vor să-și facă poze cu mine. La un moment dat, acele poze pot apărea. Nu văd nicio legătură între relațiile pe care un om le are de-a lungul unei vieți și activitatea pe care o are," a mai spus acesta, adăugând că cei care au acces la date cu caracter clasificat trebuie să parcurgă această procedură și că din câte știe el, această procedură a fost parcursă în cazul lui Anastasiu.

Premierul a spus că deși listarea la bursă a companiilor de stat va începe anul acesta, este vorba despre un proces îndelungat, care va dura, în cel mai bun caz, șase luni. 

Totdată, a spus din nou că până la numirea unui nou responsabil în Guvern pentru reforma companiilor de stat, se va ocupa el însuși de acest aspect.

Jurnaliștii l-au întrebat pe premier marți de ce nu i-a cerut demisia vicepremierului Dragoș Anastasiu, după ce problemele sale legale trecute au apărut în presă. 

"Am explicat în interviul de ieri acest lucru și mai spun o dată: eu caut să nu iau decizii de pe o oră pe alta. Am încercat întotdeauna să văd ce fac colegii din echipă, indiferent de partidul din care sunt, pentru a avea convingerea că cei din echipă se pot baza pe ei", a explicat premierul. 

Premierul Ilie Bolojan a fost întrebat despre o declarație mai veche privitoare la mita dată la poliție în anii '90, pe când avea o mică afacere.

"Nu am spus că am dat mită. Am spus că erau niște practici de a te opri pe drum și de a-ți căuta nod în papură, și aveai posibilitatea să iei amendă sau să rezolvi altfel. Fiecare a procedat cum a considerat de cuviință. Eu nu am încurajat și nu încurajez darea de mită sau plata unor atenții," a spus Bolojan.

"Cred că noi avem obligația, atunci când ocupăm o funcție publică, ca aceste sisteme să nu mai funcționeze. E greu să ai sisteme perfecte, pentru că mereu vor fi probleme. Niciunii nu suntem perfecți, dar nu trebuie să tolerăm sisteme de tip industrial", a mai spus premierul.

Premierul a fost întrebat în timpul conferinței de presă de marți despre antecedentele legale ale vicepremierului Marian Neacșu și ale șefului Secretariatului General al Guvernului, Radu Oprea.

"Așa cum am spus și ieri, consider că avem nevoie în toate pozițiile de oameni cu experiență, care pot pune reforme în mișcare, cu respectarea condițiilor legale. Orice om care a avut un incident, dacă e reabilitat, consider că își poate continua activitatea," a răspuns premierul.

Totodată, Bolojan a precizat că demisia vicepremierului Dragoș Anastasiu a plecat astăzi spre Administrația Prezidențială, pentru a fi aprobată. 

Premierul a anunțat că Guvernul va anunța marți Comisia Europeană despre proiectele de investiții în apărare pe care dorește să le realizeze sub programul SAFE. 

"Aceste investiții pot contribui la dezvoltarea industriei de apărare, o parte fiind asigurate din împrumutul european pe programul SAFE. Foarte probabil la sfârșitul zilei de azi vom comunica Comisiei Europene propunerile României pentru program", a explicat Bolojan, adăugând că planul României conține proiecte care țin strict de zona de apărare, propuse de MApN, dar și proiecte de infrastructură militară-civilă, cum sunt coridoarele de transport.

Cel puțin două proiecte care țin de autostrăzi urmează să fie propuse în acest pachet, a mai spus premierul.

Referitor la valoarea pensiei, premierul Bolojan a spus că în urma unei analize a sistemelor de pensionare din țările UE, majoritatea țărilor au un procent care se referă la valoarea salariilor încasate în ultimii ani de activitate, de obicei 4-5 ani. 

"Am făcut o propunere care ține cont de acest principiu de bază de contributivitate dar și de formulele din legistația românească și de deciziile CCR: propunerea este ca valoiarea pensiei să fie de maxim 70% din ultimul salariu net, subliniez. Valoarea este oricum la nivel superior față de a situația din UE", a precizat Bolojan. 

"Calculul efectiv se face raportându-se la veniturile brute. Un procent de 55% din venitul brut în ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultimul salariu net", a continuat Bolojan, care a punctat că astfel, România intră într-o zonă de normalitate privitor la acest capitol.

Premierul a mai spus că Guvernul urmează să discute despre eventuale sugestii de modificare a acestor propuneri, iar săptămâna viitoare, pachetul legislativ ar trebui să fie gata. 

Premierul a precizat că prin această reformă a pensiilor din sistemul de justiție, se va crește vârsta de pensionare la 65 de ani, iar vârsta minimă pentru ieșirea la pensie va fi de 58 de ani.

"Ce propunem? Legat de vârstă și vechime: creșterea vârstei de pensionare la vârsta de 65 de ani. De asemenea, față de vechimea de 25 de ani de astăzi, propunem creșterea vechimii pentru pensionare la 35 de ani. Asta înseamnă că un magistrat, care lucrează de la început în sistem, să iasă la pensie mai repede dacă dorește, dar nu la 48 de ani, ci la 58 de ani", a precizat Bolojan.

"În aceste condiții, pentru fiecare an pentru care iese mai repede la pensie pierde 2% din pensie. Pe logica de contributivitate, trebuie deci să existe deci această formulă", a mai explicat premierul. 

Întrebat dacă legea se aplică și pensiilor aflate în plată, sau doar în viitor, Bolojan a răspuns: "Oamenii din justiție vor mai munci 15 ani în loc să fie înlocuiți de alte persoane. Are un impact masiv, dar nu de pe o zi pe alta. Impactul nu trebuie calculat doar în bani, ci în calitatea actului de justiție. Acest pachet va intra în vigoare imediat după ce va fi adoptat, vom  clarifica în zilele următoare care va fi forma de adoptare".

Premierul Ilie Bolojan a evidențiat principalele probleme din zona de justiție, atunci când vine vorba de pensiile magistraților.

"Aș puncta trei probleme. Una dintre ele este ieșirea la pensie prea repede. Din cazurile pe care le avem în ultimii ani și am avut posibilitatea ca timp de trei luni de zile să semnez pensionări de magistrați, suntem în situația în care 2/3 dintre magistrați ies la pensie la 47 - 48 - 49 de ani. Este o vârstă a maturității profesionale în orice domeniu. E o problemă de calitate și de sustenabilitate în anii următori. Nu mai avem oameni care să înlocuiască. Nu mai există oameni pe piața muncii. Generațiile care vin sunt la jumătate sau mai mici decât cele care ies la pensie sau urmează. Avem o criză pe care o resimt cei din sectorul privat," a spus Ilie Bolojan.

Această propunere vine să crească vârsta de pensionare, a mai spus Bolojan.

O a doua problemă, în viziunea premierului, este faptul că valoarea pensiei este la nivelul ultimului salariu.

"Am avut două etape cu aceste acumulări negative. Am avut ani, înainte de 2020, în care datorită formulei din lege, și anume ca pensia unui magistrat să fie 80% din venitul brut. De fapt, 80% din brut înseamnă mai mult decât venitul net. Timp de ani de zile, pensiile au fost mai mari decât salariile, lucru care este total anormal și nu există nicăieri, în afara unor pensii private. Acum s-a introdus o frână la această prevedere și s-a adăugat „dar nu mai mult decât ultimul venit”, a mai spus Bolojan.

A treia problemă, care va trebui să fie rezolvată ulterior, este lipsa unei legi de salarizare. "Acestă situație ne-a dus să avem 20.000 de acțiuni în instanțe generate de oameni din sistemul de justiție pentru drepturi salariale, pe bază de discriminare," a precizat premierul. 

Premieru Ilie Bolojan a început conferința cu un anunț pentru cei afectați de inundațiile și furtunile violente din Suceava și Neamț. 

Vreau să asigur toți cetățenii care sunt afectați de viituri în cele două județe de sprijinul Guvernului, pentru că din prima clipă de când a apărut acest fenomen, echipe ISU și toate forțele disponibile intervin, am salvat oameni, acum verifiăm zona, și în zilele următoare, după evaluarea pagubelor, vom asigura sprijinul financiar necesar pentru refacerea infrastructurii și pentru cei care au avut case afectate," a spus Ilie Bolojan. 

„Proiectul este aproape finalizat și foarte probabil astăzi sau mâine, în aceste zile, îl vom comunica public pentru dezbatere”, a declarat premierul într-un interviu pentru G4Media.

„Reforma pensiilor speciale, cele cu privire la magistrați ar trebui să intre în acest pachet care ar trebui adoptat în cursul lunii august.

Aceasta este și o presiune de timp, datorită condiționării unui jalon (din PNRR – n.red.) și avem de recuperat câteva sute de milioane de euro care sunt blocați, pentru că nu am închis această condiționare.

Dar nu doar pensiile magistraților trebuie corectate, ci în această toamnă ar trebui venit cu un pachet care să corecteze și celelalte pensii speciale, adică să vină să reglementeze aceste aspecte cât se poate de clar, atât din punct de vedere al pensionării propriu-zise, dar și a unei salarizări care să clarifice mecanismele de salarizare.

Astăzi, din păcate, în sistemul de justiție avem un mecanism neclar, care a generat mii de procese cu sentințe care au costat statul român miliarde de euro și care trebuie modificat în așa fel, încât să fie un sistem clar, un sistem predictibil care să nu afecteze veniturile din această zonă, dar care să nu mai permită aceste procese și o neclaritate generală. Deci, calitatea actelor legislative care reglementează aceste zone trebuie îmbunătățită.”, a declarat prim-ministrul, într-un interviu pentru G4Media.

Legat de pensiile militare, Bolojan spune că e nevoie de reformarea pensionării anticipate - „nu e sustenabil pentru o țară în care generațiile care vin și intră în zona de economie reală sunt mult mai mici decât cele care se vor pensiona în următorii 10 ani de zile”.

„Și în această zonă. Vedeți, de exemplu, în zona pensiilor militare sunt destul de multe nemulțumiri legate de recalculări. Și în zonele pe care le-ați precizat sunt neclarități.

Deci, și aici se impune o clarificare și cred că în câteva luni de zile, lucrând în colaborare cu autoritățile care gestionează aceste domenii, cu specialiștii lor, se pot pregăti niște pachete care să poată fi dezbătute în parlament și adoptate în așa fel, încât să avem sisteme clare de pensionare și să fie evitate situațiile din ultimii ani, aspecte care țin de impredictibilitate, de pensionari anticipate.

Problemele pe care noi le avem pe componenta de pensii anticipate sunt legate de sustenabilitatea economiei noastre. Gândiți-vă că între 55 și 65 de ani, maxim jumătate din cei care au această vârstă sunt prinși în economia reală a României datorită pensionărilor anticipate.

Acest lucru nu mai este sustenabil pentru o țară în care generațiile care vin și intră în zona de economie reală sunt mult mai mici decât cele care se vor pensiona în următorii 10 ani de zile.

În această situație, orice guvern trebuie să încurajeze creșterea numărului de oameni care sunt în piața muncii printr-un pachet de măsuri care ține de la limitarea posibilității de a te pensiona, limitarea posibilității de a-ți obține diferite certificate foarte ușor care să-ți genereze niște venituri, reducerea duratei în care poți beneficia, de exemplu, de ajutor de șomaj de la un an de zile cât este astăzi, poate la șase luni.

Premierul Ilie Bolojan va susține, începând cu ora 12:00, o conferință de presă la Palatul Victoria. Prim-ministrul va anunța proiectul de lege pentru reforma pensiilor speciale, care urmează să fie adoptat în luna august.

Ilie Bolojan a explicat anterior că reforma pensiilor este condiționată de PNRR și că prin aceasta vor fi recuperate sute de milioane de euro. În același timp, premierul a spus și că nu doar pensiile magistraților trebuie „corectate” ci și celelalte pensii speciale, inclusiv cele militare, despre care spune că nu sunt „sustenabile” în contextul economic al României din prezent.

„Un pachet de măsuri complexe care să ducă mai mulți români în economia reală, pentru că, exact cum sistemul de sănătate nu poate funcționa sustenabil cu 6,3 milioane de plătitori și cu 16,5 milioane de beneficiari, nici economia României nu mai poate funcționa în aceste condiții dacă nu luăm măsuri în care să încurajăm munca, dar munca reală”, a spus premierul. 

În luna mai, Comisia Europeană a suspendat plata a 869 de milioane de euro din PNRR către România, pentru neîndeplinirea a trei jaloane. Unul dintre acestea este jalonul 215 privind pensiile speciale. Această restanță a costat România 231 de milioane de euro.

Ministrul Fondurilor Europene de la acea vreme, Marcel Boloș, a explicat că țara noastră are la dispoziție până la data de 28 noiembrie să îndeplinească aceste jaloane, altfel pierde banii definitiv.