Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a dat, marţi, aviz favorabil propunerii ministrului Justiţiei de numire a lui Codrin-Horaţiu Miron în funcţia de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), scrie Agerpres.
„Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a avizat favorabil propunerea ministrului Justiţiei de numire în funcţia de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a domnului Codrin-Horaţiu Miron, procuror în cadrul acestei structuri specializate (unanimitate)”, anunţă CSM.
În prezent, Codrin-Horaţiu Miron este procuror şef serviciu în cadrul DIICOT Timişoara. Secţia pentru procurori a CSM emite un aviz consultativ motivat, după care propunerea făcută de ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, este înaintată preşedintelui Nicuşor Dan.
Conform Legii 303/2022, preşedintele României poate refuza, motivat, numirea în funcţiile de conducere, aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului. Decretul preşedintelui de numire în funcţie sau refuzul motivat al acestuia se emite în maximum 60 de zile de la data transmiterii propunerii de către ministrul Justiţiei.
Funcţia de procuror-şef al DIICOT rămâne vacantă din 14 aprilie.
În timpul interviului susţinut marţi la CSM, Codrin-Horaţiu Miron a spus că va trebui să fim „extrem de vigilenţi” în condiţiile escaladării „conflictului americano-israeliano-iranian”, pentru ca ecourile acestui conflict să nu se repercuteze asupra României.
„Pe zona de terorism - securitate naţională, principalele riscuri sunt auto-radicalizarea cetăţenilor români şi empatizarea lor cu anumite structuri şi entităţi teroriste, cât şi tranzitul pe teritoriul naţional de cetăţeni străini, care susţin aceste entităţi teroriste. În anul 2025, chiar România a fost ţinta unor atacuri hibride de origine rusă, concretizate în acţiuni de sabotaj sau acte de diversiune, cărora le-am făcut faţă cu succes, printr-o colaborare foarte bună cu Serviciul Român de Informaţii.
În continuare, cred că va trebui să fim extrem de vigilenţi în condiţiile escaladării conflictului americano-israeliano-iranian, pentru ca ecourile acestui conflict, care tinde să se generalizeze, să nu se repercuteze asupra României, evident din perspectiva infracţiunilor din Legea 535/2004 (privind prevenirea şi combaterea terorismului) și Legea 51/1991 (privind securitatea naţională a României)”, a declarat Codrin-Horaţiu Miron în faţa procurorilor de la CSM.
În ceea ce priveşte combaterea evaziunii fiscale, Codrin-Horaţiu Miron a explicat că ar trebui „resuscitat” ANAF, pentru a oferi informaţii procurorilor.
„Pe zona macro-criminalităţii economico-financiare, priorităţile vor fi evaziunea fiscală, contrabanda, produse accizabile şi spălarea de bani. Pe zona de evaziune fiscală, întrucât ne-am asumat această competenţă cu grup infracţional şi pagubă de 10 milioane de lei, va trebui să resuscităm, să resetăm ANAF-ul, să vină spre noi cu produse analitice de calitate, să putem instrumenta astfel de infracţiuni şi domeniile de interes”, a precizat Codrin-Horaţiu Miron.
În privinţa combaterii traficului de droguri, el a recunoscut că autorităţile române nu au realizat mari capturi de droguri de mare risc (cocaină şi heroină), aşa cum au reuşit alte ţări din Uniunea Europeană, dar procurorii români au excelat în descoperirea de culturi de canabis.
„Trebuie să avem în vedere că nu suntem o ţară producătoare de droguri, suntem o ţară doar de tranzit. Deci, cantităţi de ordinul tonelor nu avem cum să identificăm, eventual doar cele care tranzitează teritoriul României. Putem să avem capturi reprezentative de ceea ce stăpânim noi cel mai bine şi avem know-how, am putea spune, pe zona culturii de canabis. Şi acolo pot să zic că am excelat.
Avem expertiză la nivel naţional, am dezvoltat acele culturi de canabis în anumite zone infracţionale şi am reuşit să le identificăm şi să capturăm cantităţi impresionante. Dar pe zona drogurilor de mare risc, cocaină și heroină, nu stăm extraordinar de bine în ceea ce priveşte capturile. Acesta este adevărul. Ne vom strădui să avem rezultate, dar asta depinde şi de cooperarea internaţională”, a adăugat procurorul.