Victoriile înregistrate în această lună de partidele de extremă dreapta și de extremă stânga la alegerile din două landuri germane au intensificat dezbaterea oficială privind posibilitatea ca autoritățile de securitate să restricționeze accesul la informații secrete care ar putea ajunge în posesia Rusiei sau a unor grupări infracționale, potrivit Reuters.
Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), care s-a apropiat de obținerea unei majorități absolute în landul estic Saxonia-Anhalt pe 6 septembrie, și partidul de extremă stânga Die Linke, care s-a clasat pe primul loc în capitala Berlin la 20 septembrie, ar putea reprezenta ambele riscuri, susțin reprezentanți importanți ai coaliției de guvernare.
În sistemul federal al Germaniei, landurile au propriile agenții de informații interne, aflate sub controlul guvernelor regionale, care fac schimb de informații între ele și colaborează cu Oficiul Federal pentru Protecția Constituției (BfV).
Politicieni din partide rivale și foști oficiali din domeniul securității și-au exprimat temerea că, dacă aceste agenții ar ajunge sub autoritatea unor miniștri de extremă dreapta sau de extremă stânga, informații sensibile ar putea ajunge fie la Moscova, fie, în cazul Berlinului, la grupări anchetate pentru presupuse legături cu crima organizată.
„Este vorba despre informații legate de criminalitatea organizată, aceasta ar fi o problemă în Berlin”, a declarat Alexander Hoffmann, liderul grupului parlamentar al Uniunii Creștin-Sociale (CSU), partidul-soră din Bavaria al Uniunii Creștin-Democrate (CDU), formațiunea cancelarului Friedrich Merz. „Și este vorba despre chestiuni legate de Rusia, aceasta ar fi problema în Saxonia-Anhalt”, a spus el.
Reacția AfD la acuzația că ar putea spiona în vafoarea Rusiei
AfD respinge acuzațiile partidelor rivale potrivit cărora ar fi, în fapt, aliat cu președintele rus Vladimir Putin, afirmând că urmărește doar evitarea războiului și se opune furnizării de sprijin militar Germaniei către Ucraina.
Un purtător de cuvânt al AfD a declarat că guvernul „se agață de orice argument într-o încercare de a ne discredita în fața alegătorilor”.
„Este semnificativ faptul că ne-am confruntat cu astfel de speculații și acuzații timp de mulți ani, însă cealaltă parte nu a reușit să prezinte nici măcar o singură dovadă”, a declarat purtătorul de cuvânt.
Liderii Die Linke au declarat anterior că consideră inacceptabilă orice asociere cu ceea ce poliția germană identifică drept structuri de tip clan din comunitățile kurdă, libaneză și palestiniană din Berlin, implicate în activități de criminalitate organizată.
Acuzațiile privind legăturile cu astfel de grupări sunt adesea asociate cu acuzații de antisemitism, pe care partidul afirmă, de asemenea, că le respinge ferm.
Discuția privind restricționarea accesului la informații confidențiale are loc încă de când sondajele de opinie au indicat posibilitatea unei victorii a AfD în Saxonia-Anhalt, unde filiala locală a partidului este catalogată drept extremistă de dreapta de către filiala regională a agenției de informații interne.
Hendrik Wüst, premierul landului Renania de Nord-Westfalia din partea CDU, a cerut la începutul acestei luni înființarea unei comisii speciale la nivel federal și regional care să analizeze modul în care ar trebui gestionată problema schimbului de informații cu un guvern condus de AfD.
„Desigur, pregătirile sunt în curs, dar oamenii încă așteaptă să vadă ce se întâmplă, pentru că nici măcar nu este clar dacă AfD și Die Linke vor forma guverne”, a declarat un oficial din domeniul securității, care a vorbit sub protecția anonimatului.
Deși s-a clasat pe primul loc la alegerile din Saxonia-Anhalt, AfD nu a obținut majoritatea absolută necesară pentru a guverna singur, iar opțiunile sale pentru formarea unei coaliții sunt limitate, deoarece toate celelalte partide principale au exclus cooperarea cu formațiunea.
Condiția pusă de social-democrați și de verzi pentru Die Linke
Die Linke este însă de așteptat să încerce să formeze o coaliție cu social-democrații de centru-stânga și cu Verzii, dar ambele partide au cerut ca Die Linke să ia măsuri pentru eliminarea antisemitismului din propriile rânduri.
Mai multe filiale regionale ale AfD au fost catalogate drept grupări extremiste de dreapta de către autoritățile de securitate internă, ceea ce a determinat, la rândul său, AfD să acuze serviciile de informații de ingerință politică.
Oficialii sunt, de asemenea, îngrijorați că persoanele din serviciile de securitate implicate în anchetarea AfD ar putea deveni ținta unor măsuri ale unei viitoare administrații conduse de acest partid.
Tensiunile dintre partidele politice și serviciile de securitate au ieșit la suprafață din când în când în ultimele decenii, însă ideea excluderii sistematice de la schimbul de informații subliniază gravitatea diviziunilor.
Alături de principala agenție de securitate internă, BfV, și alte servicii de securitate și guverne regionale analizează în prezent posibile restricții, deși oficialii din domeniul securității spun că nu ar dori să întrerupă complet schimbul de informații, invocând inclusiv situațiile în care există indicii privind posibile atacuri teroriste.
Reprezentanții Die Linke susțin că termeni precum „criminalitate asociată clanurilor” stigmatizează adesea comunități etnice întregi și afirmă că relațiile cu locuitorii acestor comunități nu înseamnă sprijin pentru activități infracționale.
La fel ca AfD, Die Linke manifestă de mult timp suspiciuni față de BfV. Programul electoral al Die Linke pentru Berlin prevedea desființarea agenției regionale și înlocuirea acesteia cu „un organism transparent, controlat democratic și apropiat de oameni”.
Cu toate acestea, un parlamentar federal din partea Die Linke a recunoscut că a avut contacte pe rețelele sociale cu un membru al unei familii extinse din Berlin acuzate de implicare în grupări infracționale și a declarat că va „acorda timpul necesar pentru a înlătura orice îndoială” și că își va „reanaliza modul de comunicare”.
„Nu există absolut nicio justificare pentru ca aleșii să aibă contacte cu persoane asociate criminalității organizate”, a scris Ferat Koçak într-o postare pe platforma de socializare X.