În timp ce alte țări înăspresc reglementările pentru cei foarte bogați, Italia a mers împotriva trendului. Regimul său fiscal cu impozit forfetar a atras o mulțime de miliardari dornici de lux și de oportunitățile oferite de tot mai aglomerata scenă de afaceri din Milano. Iar chiar dacă taxa unică anuală percepută persoanelor cu venituri mari pe veniturile obținute în străinătate s-a dublat în 2024, ajungând la 200.000 de euro (233.000 de dolari), cererea pentru „la dolce vita” a rămas la fel de ridicată, scrie CNBC.
„Acești oameni trăiesc un nivel al bogăției care depășește cu mult 200.000 de euro pe an”, a explicat Matteo Pella, broker senior la Berkshire Hathaway HomeServices, pentru CNBC. „E ca și cum ai spune: azi cafeaua costă doi euro, mâine va costa patru. Nu vei renunța la cafea din cauza asta.”
Italia a devenit una dintre principalele destinații pentru bogații Europei în acest an, arată Henley & Partners, companie specializată în scheme de cetățenie și rezidență prin investiții. Deși migrația milionarilor este dificil de cuantificat, mai multe figuri proeminente au ales să se mute recent aici: cel mai bogat om al Egiptului și coproprietar al clubului Aston Villa, Nassef Sawiris, și vicepreședintele Goldman Sachs, Richard Gnodde. Numărul noilor rezidenți cu avere ridicată în Italia ar putea ajunge anul acesta la 3.600, potrivit estimărilor Henley & Partners.
Boomul milionarilor la Milano
Regimul fiscal cu impozit forfetar a fost introdus în 2017, ca parte a unui pachet mai amplu prin care guvernul de centru-stânga încerca să atragă investitori străini și să încurajeze repatrierea talentelor plecate după criza datoriilor din zona euro.
Aceasta a declanșat un nou val de afaceri orientate către noile influxuri de avere, în special la Milano, hub financiar și al modei. Printre acestea se numără cluburi private exclusiviste precum The Wilde sau Casa Cipriani. „Ne-am gândit că era momentul potrivit să revenim în Italia”, a spus Anna Cipriani, directoare de membri la Casa Cipriani Milano, care s-a deschis în 2022. „Milano s-a schimbat mult. Dacă înainte era cunoscut mai ales pentru caracterul industrial și casele de modă, acum a devenit atractiv și pentru creativi, investitori și un public internațional.”
Afluxul de bogați a alimentat și o creștere semnificativă a prețurilor imobiliare în unele dintre cele mai căutate zone: Toscana, Riviera Italiană, dar și orașe precum Roma, Veneția și Florența. Totuși, Milano și regiunea lacurilor din apropiere au devenit favoritele investitorilor. „Suntem la prețuri record acum”, a declarat Pella, din biroul BHHS de la Lacul Como. „În cinci ani, am avut creșteri procentuale de două cifre. Pentru următorii ani, estimăm o creștere stabilă de 3-4% anual.”
Datele grupului imobiliar Tecnocasa arată că prețurile locuințelor din Milano au crescut cu 49% de la introducerea regimului fiscal în 2017, față de 10,9% în restul marilor orașe din Italia. Potrivit Knight Frank, piața imobiliară de lux din Milano va înregistra o nouă creștere de 3,5% în 2025. „Cei bogați cumpără cu pasiune. Fac și calcule, desigur, dar sunt dispuși să cheltuiască sau chiar să plătească mai mult pentru o proprietate unică, fie că e vorba de o priveliște sau de o locație excepțională”, a adăugat Pella.
Migrația ultra-bogaților
Migrația milionarilor a accelerat la nivel global, pe măsură ce tot mai multe jurisdicții oferă opțiuni celor dispuși să plătească. În ultimul deceniu, numărul persoanelor foarte bogate care se mută acolo aproape s-a triplat, atingând un record în 2024. Tendința va continua și în 2025–2026, în timp ce unele state încearcă să atragă averile, iar altele înăspresc taxele pentru a combate inegalitățile.
Franța ia în calcul extinderea impozitului pe avere, Elveția analizează modificări la taxa pe moștenire, iar Marea Britanie a abolit în aprilie controversatul regim „non-dom”, care permitea bogaților străini să nu plătească taxe pe veniturile obținute în afara țării. Decizia a urmat exodului bancherilor și finanțiștilor din Londra către alte capitale europene, precum Milano, după Brexit.
În timp ce aceste programe variază și uneori impun cerințe stricte de investiții, atractivitatea sistemului italian constă exact în simplitatea sa. Plata unică de 200.000 de euro pe an oferă persoanelor fizice străine, sau italienilor care au locuit în străinătate cel puțin nouă ani, scutirea de la alte taxe pe venituri și active timp de până la 15 ani.
Noua migrație a super-bogaților ridică însă semne de întrebare legate de efectele asupra economiei italiene. Criticii avertizează că regimul fiscal contribuie la adâncirea inegalităților, întrucât aportul la bugetul de stat este modest raportat la deficitul Italiei, iar beneficiile se concentrează doar în anumite zone.
Pe de altă parte, mediul de afaceri este optimist, mizând pe activitatea economică generată de noii rezidenți și pe crearea de locuri de muncă în sectoare precum finanțe, private equity, ospitalitate și servicii. „E ca o roată care continuă să se învârtă”, a spus Anna Cipriani. „Când oamenii se mută aici, se deschid hoteluri, apar noi afaceri și tot mai mulți decid să vină la Milano. Investițiile atrag investiții, iar economia creează mai multe oportunități pentru toată lumea.”
Ştiri video recomandate
