Rețelele subterane de ciuperci care stau la baza ecosistemelor planetei necesită acțiuni urgente de conservare din partea politicienilor. Oamenii de știință de la Societatea pentru Protecția Rețelelor Subterane (Spun) au realizat primele hărți de biodiversitate de înaltă rezoluție ale ecosistemelor fungice micorizice subterane ale Pământului. Cercetarea a constata că 90% dintre zonele cu biodiversitate ridicată a ciupercilor micorizice se află în ecosisteme neprotejate, scrie The Guardian.
Cercetarea, publicată miercuri în revista Nature, a constatat că 90% dintre zonele cu biodiversitate ridicată a ciupercilor micorizice se află în ecosisteme neprotejate. Pierderea acestora ar putea duce la scăderea absorbției de carbon, la diminuarea productivității agricole și la slăbirea rezistenței ecosistemelor în fața extremelor climatice.
"Ciupercile micorizice au rămas în întuneric, în ciuda modurilor extraordinare în care susțin viața terestră. Ele circulă nutrienții, stochează carbonul, susțin sănătatea plantelor și creează solul. Când perturbăm acești ingineri ecosistemici esențiali, regenerarea pădurilor încetinește, culturile eșuează, iar biodiversitatea de la suprafață începe să se destrame. Acum 450 de milioane de ani nu existau plante pe Pământ, iar datorită acestor rețele fungice micorizice, plantele au reușit să colonizeze planeta și să susțină viața umană", a spus Toby Kiers, director executiv al Spun.
"Dacă avem rețele fungice sănătoase, vom avea o productivitate agricolă mai mare, flori mai viguroase și putem proteja plantele de agenți patogeni", a subliniat el.
Ciupercile micorizice trăiesc pe rădăcinile plantelor și joacă un rol crucial în reglarea climei și a ecosistemelor Pământului. Rețelele lor subterane furnizează plantelor nutrienți esențiali și atrag, anual, în sol peste 13 miliarde de tone de dioxid de carbon – echivalentul a aproximativ o treime din emisiile globale provenite din combustibili fosili.
Spun a lansat inițiativa în 2021, în parteneriat cu organizații precum GlobalFungi, Fungi Foundation, consorțiul Global Soil Mycobiome și cercetători din întreaga lume, cu scopul de a cartografia aceste rețele fungice încă puțin cunoscute.
Folosind tehnici de învățare automată pe un set de date cu peste 2,8 miliarde de mostre fungice din 130 de țări, cercetătorii au reușit să prezică diversitatea micorizei la scară de 1 kilometru pătrat, la nivel global.
Ei au descoperit că doar 9,5% dintre aceste zone cu biodiversitate fungică ridicată se află în arii protejate existente, evidențiind lacune majore în conservare. De exemplu, coasta Ghanei s-a dovedit a fi un punct fierbinte global pentru ciuperci, dar, având în vedere că linia de coastă se erodează cu 2 metri pe an, oamenii de știință se tem că această biodiversitate valoroasă ar putea fi pierdută în ocean.
Cercetarea marchează prima aplicare științifică la scară globală a inițiativei de cartografiere, care, potrivit autorului principal Michael Van Nuland, "reprezintă mai mult decât simple instrumente științifice – pot ghida direcția viitoare a conservării".
El a subliniat că, având în vedere impactul uriaș al acestor simbioze fungice asupra sănătății ecosistemelor Pământului, ignorarea lor ar fi o oportunitate ratată.
Nuland a mai spus că ciupercile sunt sensibile la factorii de stres antropici și că, dacă nu se iau măsuri pentru a preveni pierderea lor, ne-am putea priva de posibilitatea dezvoltării de soluții naturale la criza climatică.
"Utilizarea terenurilor este una dintre cauzele majore ale degradării fungilor micorizi și este frustrant că nu s-au luat măsuri pentru conservarea acestora. Ciupercile sunt esențiale pentru productivitatea agricolă și sănătatea umană", a adăugat Kiers.
"Aceste ecosisteme fungice au fost, până de curând, invizibile în legislație și politici. Datele sunt incredibil de importante pentru consolidarea legislației și politicilor privind schimbările climatice și pierderea biodiversității în toate ecosistemele subterane ale Pământului", a declarat César Rodríguez-Garavito, profesor de drept și director al programului More-Than-Human Life (Moth) de la Facultatea de Drept a Universității din New York.
Constatările pot fi accesate prin atlasul interactiv subteran al Spun, un instrument creat pentru grupuri de conservare, cercetători și factori de decizie politică, menit să identifice zonele critice care necesită protecție.
Cu peste 400 de oameni de știință și 96 de exploratori subterani din 79 de țări, echipa internațională a Spun prelevează probe din unele dintre cele mai greu accesibile și izolate ecosisteme subterane ale lumii, inclusiv din Mongolia, Bhutan, Pakistan și Ucraina.
Spun caută noi colaboratori și surse de finanțare pentru a extinde hărțile sale micorizice, care în prezent acoperă doar 0,001% din suprafața Pământului. Extinderea acestora ar putea ajuta factorii de decizie să includă sistemele micorizice în strategiile de mediu.
"Conservarea ciupercilor micorizice ar putea contribui la rezolvarea unora dintre cele mai mari provocări ale omenirii – pierderea biodiversității, schimbările climatice și scăderea productivității alimentare", a declarat Rebecca Shaw, cercetător-șef la Fondul Mondial pentru Natură, care a adăugat că aceste acțiuni ar avea beneficii directe pentru oameni.
Ştiri video recomandate
