Dacă o persoană este nervoasă, braţele şi capul devin mai puternice, poate şi pentru că, în mod subconştient, corpul se pregăteşte pentru o luptă.
Tristeţea are un efect complet opus. O persoană tristă nu simte nicio putere în braţe, ci se simte slăbită. Cu toate acestea, este foarte atentă în ceea ce priveşte toracele şi inima.
Sepresia poate face ca o persoană să se simtă slăbită, în timp ce dezgustul se resimte la nivelul gâtului şi al sistemului digestiv.
Acest studiu a fost realizat cu ajutorul a 700 de voluntari care au fost rugaţi să descrie anumite emoţii pe care le-au resimţit după ce s-au uitat la filme şi au ascultat anumite poveşti. Atât bărbaţilor, cât şi femeilor li s-au dat apoi schiţe ale corpurilor şi li s-a cerut să coloreze părţile pe care ei le-au simţit mai active sau mai puţin active.
Rezultatele au arătat că dragostea "s-a simţit" până la degetele picioarelor, iar senzaţia de fericire a invadat întregul corp.
Descoperirea senzaţiilor corporale asociate cu emoţiile umane ar putea fi un punct de plecare pentru o mai bună înţelegere a tulburărilor de dispoziţie, precum depresia şi anxietatea, consideră cercetătorii de la Universitatea din Turku.
