Imaginile transmise de Apele Române de la Giurgiu arată amploarea secetei care afectează Dunărea. Acolo unde ar trebui să fie apă, se întinde acum un fund de albie crăpat, acoperit de mâl uscat, pietre și covoare de alge verzi. Șlepuri ruginite zac eșuate pe uscat, sprijinite pe fundul golfului, în timp ce firul de apă rămas s-a retras spre mijlocul fluviului, subțiat până la dimensiunile unui pârâu. Într-una dintre fotografii, priveliștea se deschide de pe o pasarelă metalică veche, cu vopseaua albastră scorojită: dincolo de balustradă, malul altădată acoperit de apă e acum o întindere de mâl și iarbă uscată, pe care s-au împotmolit ambarcațiunile din port.
› Vezi galeria foto ‹
Un debit de aproape trei ori mai mic decât normalul
Potrivit instituției, debitul Dunării la intrarea în țară, la Baziaș, era pe 30 iulie de 1.600 de metri cubi pe secundă, iar prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor indică o scădere până la aproximativ 1.500 mc/s în jurul datei de 6 august.
Aceste valori sunt de aproape trei ori mai mici decât media multianuală a lunii iulie, de 4.750 mc/s, și se apropie de minimul istoric înregistrat în 1985, când debitul Dunării a coborât la 1.400 mc/s.
România traversează, astfel, una dintre cele mai dificile perioade hidrologice din ultimele decenii, cu atât mai mult cu cât nici în bazinul superior al Dunării nu sunt prognozate precipitații în perioada imediat următoare.
Efecte asupra energiei și irigațiilor
Din cauza acestor debite extrem de reduse, SN Nuclearelectrica a informat Dispeceratul Central al Apelor Române că, în urma analizei efectuate de specialiștii CNE Cernavodă în noaptea de 29 spre 30 iulie, Unitatea 2 va rămâne conectată la Sistemul Energetic Național, întrucât parametrii de operare permit funcționarea în condiții de siguranță.
Pe sectorul Călărași–Cernavodă se mențin restricțiile de treapta a III-a pentru irigații, ceea ce înseamnă furnizarea apei cu debite reduse sau doar în anumite intervale orare.
Alge, secetă hidrologică și rezerve de apă
Specialiștii Apelor Române, împreună cu echipele administrațiilor bazinale – Banat, Jiu, Olt, Argeș-Vedea, Buzău-Ialomița, Prut-Bârlad și Dobrogea-Litoral –, monitorizează permanent și fenomenul de înflorire algală, favorizat de temperaturile ridicate și de nivelurile scăzute ale fluviului. În prezent, fenomenul se menține în limite normale.
Seceta hidrologică persistă în mai multe regiuni ale țării – Crișana, Oltenia, Muntenia, Dobrogea și Moldova –, unde există sectoare de râuri cu debite foarte reduse sau chiar fenomene de secare.
În ceea ce privește alimentarea cu apă a populației, instituția precizează că nu există restricții. Gradul de umplere al principalelor 40 de lacuri de acumulare este de 70%, suficient pentru asigurarea alimentării cu apă în sistem centralizat.