Un cercetător a izbucnit în lacrimi după ce a făcut în junglă o descoperire pe care o aștepta de 13 ani
Publicat acum 1 ora si 2 minute
Mii de movile misterioase de pe Marte ascund straturi de dovezi care indică prezența apei în trecutul planetei roșii, apă ce ar fi putut modela aceste formațiuni impunătoare, scrie CNN.
Peste 15.000 de astfel de structuri se ridică deasupra câmpiilor din Chryse Planitia, o regiune situată aproape de granița naturală dintre emisfera sudică și cea nordică a planetei. Aceste formațiuni geologice au intrigat oamenii de știință de mult timp, însă până acum nu era clar ce le-a generat.
Movilele, care acoperă o suprafață de dimensiunea statului Texas, pot fi observate în imaginile capturate de sondele orbitale NASA și Agenția Spațială Europeană.
O nouă analiză a imaginilor și datelor colectate de aceste sonde, publicată pe 20 ianuarie în revista Nature Geoscience, a adus mai multă lumină asupra istoriei movilelor. Conform cercetării, acestea oferă indicii despre diferențele accentuate dintre cele două emisfere ale planetei, sugerând că eroziunea provocată de apă, în urmă cu aproximativ 3,8 - 4 miliarde de ani, a jucat un rol major.
Aceste formațiuni funcționează ca niște capsule ale timpului, ajutând astronomii să descifreze trecutul planetei Marte.
„Fiecare movilă este alcătuită dintr-o serie de straturi, fiecare reprezentând un eveniment din trecut,” a explicat Dr. Joe McNeil, autorul principal al studiului și cercetător la Muzeul de Istorie Naturală din Londra.
„Cele mai vechi conțin roci de aproximativ patru miliarde de ani. Pentru un geolog, aceste straturi sunt ca paginile unei cărți – fiecare spune o poveste!”
”Apa a fost prezentă atât la suprafață, cât și în subteran”
Movilele sunt situate în apropierea locului unde va ateriza viitorul rover ExoMars Rosalind Franklin al ESA, programat pentru lansare în 2028. Acesta ar putea analiza mai îndeaproape aceste formațiuni, oferind informații despre istoria apei pe Marte și despre posibile resurse pentru viitoarele misiuni umane.
McNeil și echipa sa au utilizat imagini capturate de sondele orbitale pentru a studia geologia acestor structuri. De la distanță, movilele par similare, dar imaginile de înaltă rezoluție au dezvăluit „o diversitate incredibilă a structurii lor.”
În timp ce formațiunile din Monument Valley ating înălțimi de aproximativ 300 de metri și acoperă 375 km², movilele marțiene se ridică până la 550 de metri și se întind pe o suprafață de 2.000 de ori mai mare. Ele sunt, de asemenea, mult mai vechi – existând de miliarde de ani, față de câteva milioane de ani în cazul celor terestre.
Analiza lui McNeil sugerează că movilele de pe Marte sunt ultimele vestigii ale unor platouri înalte, care au fost erodate și modelate în mod similar cu cele din Monument Valley.
„Descoperirile noastre arată că apa a fost prezentă atât la suprafață, cât și în subteran, în această regiune, în urmă cu 3,8 - 4 miliarde de ani,” a explicat McNeil. „Inițial, movilele făceau parte dintr-un platou înalt, alcătuit din roci bogate în argilă, formate în prezența apei lichide. Eroziunea pe sute de kilometri indică faptul că aceste înălțimi se extindeau mult mai la nord decât astăzi, oferind noi perspective asupra geografiei și hidrologiei antice ale lui Marte.”
Straturile de rocă bogată în argilă din interiorul movilelor sugerează o prezență semnificativă a apei pe suprafața marțiană, interacționând chimic cu rocile. Apa, fie în formă lichidă, fie ca gheață, ar fi putut provoca eroziunea prin infiltrarea în fisurile rocilor.
Deși există dovezi că râuri și lacuri au existat pe Marte, este dificil de stabilit ce tip de sursă de apă a cauzat eroziunea acestor formațiuni, a precizat McNeil.
„Majoritatea dovezilor au fost erodate, iar ce a rămas – movilele – sunt atât de vechi încât au fost supuse și eroziunii vântului timp de încă 3,8 miliarde de ani,” a explicat el.
„Este ca și cum ai încerca să înțelegi povestea unei cărți din care lipsesc cele mai multe pagini, iar cele rămase sunt rupte și decolorate. Putem reconstrui o parte din istorie, dar multe detalii rămân interpretative.”
Posibil ocean marțian antic
Unul dintre aspectele explorate de McNeil și colegii săi este posibilitatea ca un ocean marțian antic să fi fost responsabil pentru această eroziune – o teorie controversată, intens dezbătută de cercetători.
Explorarea robotică a acestei regiuni ar putea oferi răspunsuri nu doar despre existența unui ocean, ci și despre posibilitatea ca Marte să fi găzduit forme de viață în trecut.
Există două teorii principale privind originea lor. Prima teorie ar consta în faptul că Marte ar fi fost lovit de unul sau mai multe corpuri masive în trecutul său timpuriu, formând o depresiune în nord. Pe de altă parte, se ia în considerare faptul că mișcările din mantaua planetei, similare dar mai limitate decât tectonica plăcilor de pe Pământ, ar fi dus la diferențele dintre cele două emisfere.
O oportunitate unică pentru viitoarele explorări
McNeil și-a început cercetările asupra movilelor din Chryse Planitia în timpul doctoratului său la Open University din Marea Britanie, considerând că această regiune este un loc ideal pentru viitoarele misiuni pe Marte.
Zone apropiate, precum Oxia Planum și Mawrth Vallis, sunt deosebit de interesante pentru oamenii de știință, deoarece ar putea conține urme ale vieții marțiene din trecut.
Deși roverul Rosalind Franklin va ateriza în Oxia Planum, formațiuni mai mici, dar cu aceeași compoziție, vor fi la îndemâna acestuia pentru a fi analizate și fotografiate îndeaproape.
„Este extrem de interesant, deoarece în explorarea acestor câmpii, roverul ne va oferi o înțelegere mai profundă a întregii regiuni și a mediului de pe Marte în trecut,” a spus McNeil.
François Poulet, astronom la Institutul Francez de Astrofizică Spațială, consideră că acest studiu aduce dovezi solide despre formarea movilelor.
„Această cercetare întărește convingerea mea că Mawrth Vallis este o regiune unică și una dintre cele mai bune locații pentru o viitoare misiune robotică,” a declarat Poulet.