Valul de căldură prelungit care a lovit în iulie țările nordice a fost amplificat de criza climatică și demonstrează că „nicio țară nu este în siguranță de schimbările climatice”, avertizează oamenii de știință.
Norvegia, Suedia și Finlanda, cunoscute pentru climatul lor răcoros, au înregistrat temperaturi extrem de ridicate, inclusiv un record de 22 de zile consecutive cu peste 30°C în Finlanda. Suedia a avut 10 nopți tropicale la rând, când temperaturile nu au coborât sub 20°C, scrie The Guardian.
Potrivit experților, încălzirea globală cauzată de arderea combustibililor fosili a făcut ca acest val de căldură să fie cel puțin de 10 ori mai probabil și cu 2°C mai intens. Datele meteorologice și modelele climatice folosite în analiză arată că, fără impactul schimbărilor climatice provocate de om, fenomenul ar fi fost imposibil.
Efectele au fost extinse: spitale supraîncălzite și aglomerate, intervenții chirurgicale anulate, cel puțin 60 de persoane înecate în urma creșterii înotului în aer liber, înfloriri toxice de alge în mări și lacuri, sute de incendii de vegetație și persoane leșinate la evenimente din sezonul estival.
În precedentul val de căldură major din regiune, din 2018, 750 de persoane au murit prematur doar în Suedia, iar specialiștii estimează un bilanț similar după procesarea datelor actuale.
Viața sălbatică a fost și ea afectată, în special renii celebri ai Peninsulei Scandinave: unii au murit din cauza căldurii, alții au intrat în orașe pentru a căuta umbră. Șoferii au fost avertizați că animalele s-ar putea adăposti în tuneluri rutiere.
Valuri de căldură au lovit recent o mare parte din emisfera nordică, inclusiv Marea Britanie, Spania, Croația, SUA, Japonia și Coreea de Sud – în Croația, distrugerile provocate de incendii sunt aproape duble față de media ultimilor 20 de ani. Oamenii de știință afirmă cu certitudine că criza climatică a intensificat aceste fenomene extreme.
„Chiar și țările scandinave relativ reci se confruntă astăzi cu valuri de căldură periculoase, la doar 1,3°C de încălzire globală – nicio țară nu este în siguranță de schimbările climatice.
Arderea petrolului, gazului și cărbunelui ucide oameni chiar acum. Combustibilii fosili alimentează fenomenele meteorologice extreme și, pentru a opri creșterea pericolelor climatice, trebuie să încetăm să îi ardem și să trecem la energie regenerabilă”, a declarat prof. Friederike Otto, climatolog la Imperial College London și coordonator al colaborării World Weather Attribution (WWA), care a realizat analiza pentru țările nordice.
Dacă încălzirea globală va ajunge la 2,6°C – traiectoria actuală – valurile de căldură precum cel din Scandinavia vor deveni de cinci ori mai frecvente până în 2100.
„Acest iulie ne-a reamintit că, în nord, căldura nu este o amenințare îndepărtată, ci pătrunde în spitale, centre de îngrijire și locuințe. Infrastructura noastră nu a fost construită să facă față acestor temperaturi extreme, iar populația noastră îmbătrânită este tot mai vulnerabilă la căldura periculoasă.
Am văzut un ren stând în același petic de umbră trei zile la rând, fără să pască – un semn tăcut al efortului pe care îl depunea pentru a suporta căldura”, subliniază Maja Vahlberg, expert suedez la Red Cross Red Crescent Climate Centre.
Studiul rapid WWA, realizat pentru a evalua rolul încălzirii globale provocate de om în valul de căldură nordic, a comparat probabilitatea atingerii acestor temperaturi în climatul actual, mai cald, cu cea din perioada preindustrială, concentrându-se pe cele mai fierbinți două săptămâni din fiecare țară.
Rezultatele au arătat că, chiar și creșterea relativ mică de 0,2°C a temperaturii globale din 2018 până acum a dublat probabilitatea producerii unor astfel de valuri de căldură – o dovadă că fiecare fracțiune de grad contează.
„Schimbările climatice rescriu fundamental lumea în care trăim”, a spus dr. Clair Barnes, de la Imperial College London.
Un element remarcabil al fenomenului a fost numărul mare de nopți tropicale.
„La o stație din nordul Suediei, am avut 10 astfel de nopți la sfârșitul lui iulie, ceea ce este extraordinar”, a explicat prof. Erik Kjellström, de la Institutul Meteorologic Suedez.
Amalie Skålevåg, de la Institutul Meteorologic Norvegian, a atras atenția: „Nopțile calde pot fi periculoase atunci când organismul nu are șansa să se odihnească și să se refacă după o zi fierbinte, în special pentru persoanele cu afecțiuni preexistente.”
Efectele valului de căldură asupra renilor pun în pericol și mijloacele de trai ale comunităților indigene Sámi, care îi cresc de peste 1.000 de ani.
„Astfel de perturbări amenință sănătatea celor din aceste comunități și dreptul lor de a-și menține modul de viață, ceea ce face ca schimbările climatice să fie și o problemă de drepturi ale omului”, a subliniat Vahlberg.