Cererea pentru biocombustibili va crește cu aproape o treime în acest an, pe fondul scumpirii petrolului, ceea ce ar putea alimenta și mai mult inflația prețurilor alimentelor. În același timp, închiderea Strâmtorii Ormuz a perturbat semnificativ și aprovizionarea cu îngrășăminte. Experții avertizează că această combinație periculoasă de factori perturbatori ar putea împinge lumea mai aproape de o criză alimentară globală, relatează The Guardian.
Tot mai multe țări aleg să folosească mai mult biocombustibil, după ce prețul petrolului a urcat la aproape 100 de dolari pe baril în urma atacurilor SUA–Israel asupra Iranului și a închiderii Strâmtorii Ormuz.
Statele Unite, Indonezia, Brazilia, Thailanda și alte țări au încercat să crească proporția de biocombustibili, care sunt produși dintr-o mare varietate de materii organice și amestecați cu combustibilii fosili. Potrivit estimărilor grupului de reflecție Transport & Environment (T&E), cererea de biocombustibili ar putea crește cu 70% până în 2030 dacă aprovizionarea cu petrol rămâne limitată.
Aprovizionarea cu îngrășăminte a fost, de asemenea, afectată de război, iar prețurile acestora au crescut puternic, ceea ce a dus la scumpirea alimentelor de bază pentru unele dintre cele mai sărace populații din multe regiuni ale lumii.
„Guvernele joacă un joc periculos”
Experții au avertizat că lumea s-ar putea îndrepta deja către o criză alimentară. Kädi Ristkok, directoare pentru energie și climă la T&E, a declarat că biocombustibilii vor amplifica presiunea.
„Guvernele joacă un joc periculos promovând utilizarea alimentelor pentru producerea combustibilului. Liderii încearcă, pe bună dreptate, să găsească soluții la actuala criză a petrolului, însă biocombustibilii nu pot avea decât un rol marginal în sistemul nostru energetic fără consecințe devastatoare. Impactul neintenționat asupra prețurilor alimentelor și asupra mediului este enorm. În loc să alimenteze mașinile cu produse alimentare, guvernele trebuie să urmărească opțiuni mai sustenabile, precum electrificarea.”
Biocombustibilii concurează cu culturile alimentare pentru terenuri agricole, iar la nivel mondial aproximativ una din fiecare 20 de tone de îngrășăminte este utilizată pentru cultivarea plantelor destinate producerii de combustibil.
În unele țări proporția este mult mai mare: o zecime din consumul de îngrășăminte din SUA este destinată biocombustibililor, iar în Indonezia o cincime. „Cu cât ardem mai multe culturi agricole, cu atât vom avea nevoie de mai multe îngrășăminte”, a spus Ristkok.
Biocombustibilii obținuți din plante oleaginoase și cereale asigură aproximativ 4% din necesarul mondial de energie pentru transport. Dacă țările își vor pune în aplicare planurile de extindere a utilizării biocombustibililor, această pondere ar crește la aproximativ 6%, conform estimărilor T&E.
Analiza arată că extinderea producției de biocombustibili fără a intra în competiție cu culturile alimentare pentru terenuri și îngrășăminte ar fi dificil de realizat, iar pentru ca 20% din combustibilul rutier global să provină din biocombustibili ar fi necesară o suprafață de teren comparabilă cu cea a Africii de Sud.
Prețurile alimentelor vor crește din nou
Deși nu se poate estima cu exactitate în ce măsură extinderea biocombustibililor ar putea crește prețurile alimentelor, Simon Suzan, analist principal în domeniul energiei la T&E, a afirmat că impactul ar putea fi semnificativ.
În timpul crizelor alimentare din 2007–2008, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a estimat că utilizarea biocombustibililor a contribuit cu între 40% și 70% la creșterea prețurilor porumbului și boabelor de soia.
Statele Unite estimează deja că prețurile alimentelor vor crește în acest an cu între 2,2% și 4,7%, în mare parte din cauza efectelor războiului din Iran.
Potrivit lui Suzan, încurajarea trecerii la vehicule electrice ar putea reduce cererea de biocombustibili.
Producerea energiei regenerabile reprezintă o utilizare mult mai eficientă a terenului decât cultivarea plantelor pentru combustibil: panouri solare amplasate pe doar 3% din suprafața de teren utilizată în prezent pentru producția de biocombustibili ar genera aceeași cantitate de energie, iar datorită eficienței superioare a vehiculelor electrice, aceasta ar fi suficientă pentru a alimenta o treime din flota globală de automobile.
De asemenea, biocombustibilii generează cu aproximativ 16% mai mult dioxid de carbon decât combustibilii fosili pe care îi înlocuiesc, din cauza impactului lor asupra defrișărilor și schimbărilor în utilizarea terenurilor.
Biocombustibilii produși din deșeuri ar putea aduce anumite economii de carbon. Totuși, Suzan a precizat: „Utilizarea lor la nivel global este încă foarte limitată, iar astfel de reziduuri sunt deja folosite în unele alte sectoare.”