Cea mai amplă reformă a Codului de procedură penală din ultimii ani merge mai departe, a declarat miercuri deputata PSD Diana Tuşa, preşedinta Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru combaterea traficului de persoane.
Social-democrata s-a referit la decizia Curţii Constituţionale care a admis parţial obiecţia de neconstituţionalitate formulată cu privire la proiectul de lege pentru modificarea Codului de procedură penală.
"În raport cu amploarea reformei, acest control este binevenit, întrucât permite corectarea unor aspecte punctuale şi reduce riscul unor contestări ulterioare ale procedurilor de către inculpaţi. Din cele 64 de modificări cuprinse în această amplă reformă a Codului de procedură penală, Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale doar patru aspecte punctuale, toate referitoare la procedura camerei preliminare (eficientizarea acestei proceduri prin termene mai scurte şi reguli mai clare, recunoaşterea autorităţii de lucru judecat a hotărârilor pronunţate în camera preliminară, precum şi reunirea şi disjungerea cauzelor în această etapă procesuală). Aşteptăm motivarea Curţii pentru a analiza cu exactitate observaţiile formulate şi pentru a pune rapid textele vizate în acord cu exigenţele constituţionale, astfel încât legea să poată intra cât mai curând în vigoare", a transmis Diana Tuşa într-un comunicat de presă.
Ea a adăugat că "aceasta este cea mai amplă reformă a Codului de procedură penală din ultimii ani", pentru că "modernizează procesul penal, elimină blocajele procedurale, reduce întârzierile şi schimbă în mod real felul în care victimele sunt informate, ascultate şi protejate".
Diana Tuşa a subliniat că legea aduce schimbări majore în mai multe direcţii, între acestea fiind consolidarea drepturilor victimelor, informare reală, acces la dosar, comunicarea unei copii a rechizitoriului şi a celorlalte acte esenţiale, asistenţă juridică gratuită, traducerea actelor, acces la compensaţii şi informarea victimei în cazul eliberării sau evadării agresorului.
Alte schimbări se referă la protejarea copiilor şi a victimelor vulnerabile - audieri audio-video obligatorii, posibilitatea participării psihologului sau a specialistului, protejarea domiciliului şi a datelor personale, circuite separate în instanţe şi măsuri care reduc riscul de intimidare şi revictimizare, precum şi la procese mai rapide şi mai eficiente - termene clare pentru soluţionarea cererilor de administrare a probelor, limitarea cererilor repetitive, simplificarea procedurilor în cauzele cu un număr mare de victime şi mecanisme mai eficiente pentru accelerarea proceselor care depăşesc o durată rezonabilă.
Potrivit deputatei, alte modificări vizează: o justiţie mai specializată - transferul competenţei privind infracţiunile sexuale comise asupra copiilor de la judecătorii la tribunale şi continuitatea asistenţei juridice în etapele succesive ale procesului; modernizarea şi digitalizarea procedurilor - posibilitatea depunerii unor plângeri penale prin e-mail sau alte mijloace de comunicare electronică, comunicarea electronică a citaţiilor şi a actelor de procedură, actualizarea permanentă a datelor de contact şi transmiterea electronică a rechizitoriului; protecţie efectivă pe întreaga durată a cauzei - posibilitatea dispunerii sau menţinerii măsurilor de protecţie inclusiv după rămânerea definitivă a hotărârii ori după pronunţarea unei soluţii de netrimitere în judecată, atunci când victima, martorul sau membrii familiei acestora continuă să se afle în pericol; reguli mai clare şi garanţii procedurale consolidate - clarificarea regimului nulităţilor, a competenţei, a percheziţiilor informatice şi a dreptului participanţilor de a fi informaţi, asistaţi şi de a participa efectiv la procedură.
"Aceste modificări înseamnă mai puţină birocraţie, mai puţine amânări, mai multă siguranţă pentru victime şi un proces penal adaptat realităţilor actuale. România are nevoie de o justiţie penală mai rapidă, mai modernă şi mai apropiată de oameni. Victimele au nevoie ca această reformă să devină realitate", a precizat preşedinta Comisiei pentru combaterea traficului de persoane.
Curtea Constituţională a admis miercuri o sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind neconstituţionalitatea unor articole din Codul de procedură penală care se referă, printre altele, la competenţa judecătorului de cameră preliminară de a dispune reunirea şi disjungerea dosarelor, dar şi soluţia legislativă prin care încheierile întocmite de acesta sunt asociate cu principiul autorităţii de lucru judecat.
Decizia este definitivă şi general obligatorie.