Râul antic care a fost descoperit sub suprafața lui Marte oferă detalii importante din trecutul planetei

Roverul Perseverance al NASA explorează, pe Marte, o suprafaţă aridă, care a fost, acum miliarde de ani, un râu. Delta Jezero de pe Marte nu este singura dovadă de apă abundentă care curgea cândva pe Planeta Roşie. Perseverence a găsit, sub craterul Jezero, un vast sistem de delte alimentat de o apă curgătoare, care exista cu mult înainte de cea pe care o explorează acum roverul, notează Science Alert. Cercetătorii susţin că a devenit clar că Marte nu a fost întotdeauna planeta aridă și "ruginită" de azi.

La rândul său, acest lucru indică faptul că apa a curs pe Marte mult mai mult timp decât sugerează suprafața în sine, o descoperire cu implicații importante în subiectul dacă a existat viaţă pe această planetă, în trecut. 

După mulți ani de explorări, a devenit clar că Marte nu a fost întotdeauna planeta aridă și ruginită ca ghemotocul de praf care este astăzi. Numeroase dovezi arată că apa a curs odată din abundență, de la peisaje "sculptate" de apă până la minerale care s-ar fi putut forma doar în prezența apei lichide.

Cât timp a rezistat apa pe Marte?

Acest lucru ridică alte întrebări. Una dintre cele mai presante întrebări privind locuirea planetei în trecut este cât timp a persistat apa lichidă la suprafața lui Marte. Un interval de timp mai lung oferă o fereastră mai largă pentru apariția microbilor pe care oamenii de știință îi consideră cea mai probabilă formă de viață care ar fi putut exista pe Marte.

În general, peisajul planetei Marte a fost foarte bine conservat timp de miliarde de ani, deoarece nu este supus acelorași condiții tectonice și meteorologice pe care le avem pe Pământ. Se crede că Delta Jezero, pe care o explorează Perseverance, are o vechime de aproximativ 3,7 miliarde de ani, datând din perioada Noachianului târziu până la începutul perioadei Hesperianului.

Cu toate acestea, în acea perioadă se știe că Marte a avut apă de suprafață, iar apa de suprafață curgătoare naşte condițiile pentru o eroziune și o depunere de sedimente mai puternice.

Formarea și evoluția unora dintre zăcămintele minerale din craterul Jezero i-au nedumerit pe oamenii de știință, în special o unitate bogată în carbonați, cunoscută sub numele de Margin. Pentru a cerceta modul în care s-a format unitatea Margin, cercetătorii au folosit RIMFAX de la Perseverance pentru a sonda adânc în pământ, în căutare de indicii.

Pe măsură ce cercetătorii au început să pună datele cap la cap, un peisaj de deltă ascuns s-a desfășurat din întuneric.

"Ne-am dat seama că această unitate era mai transparentă pentru radar decât alte unități pe care le văzusem înainte. Pe măsură ce am continuat să conducem pe unitatea Margin, am văzut din ce în ce mai adânc în subsol, până la o adâncime de până la 35 de metri”, a spus Emily Cardarelli, geo-microbiolog la Universitatea din California, Los Angeles.

Datele radar au relevat numeroase straturi de rocă care se extind adânc în subteran, aranjate în modele înclinate, tipice pentru sedimentele care se tasează din apă pe măsură ce aceasta curge într-un bazin larg.

Cercetătorii au identificat, de asemenea, structuri de lobi și canale compatibile cu formarea prin apa curgătoare, împreună cu eroziuni, platforme de denivelare și bolovani îngropați.

„Acestea sunt caracteristici comune pentru dezvoltarea sistemelor fluviale, deși conservarea nu este întotdeauna garantată, deoarece sistemele fluviale sunt dinamice”, a spus Cardarelli.

Apa redeschide discuţia despre viaţa pe Marte

Deși radarul sondează doar zeci de metri sub pământ în orice locație, combinarea acestor măsurători pe întreaga lungime a traversării lui Perseverance permite oamenilor de știință să reconstruiască un depozit mult mai gros.

Această măsurătoare combinată sugerează că Margin ar putea avea o grosime de până la 90 de metri, rezultatul mai multor episoade de depunere, cu dovezi ale unei anumite eroziuni între ele. Pe baza contextului geologic al craterului Jezero, cercetătorii au estimat că regiunea a găzduit un sistem deltaic funcțional încă din Noachian, acum aproximativ 4,2 până la 3,7 miliarde de ani.

„Estimăm că unitatea Margin are o grosime reală sau o extindere verticală reală de cel puțin 85 până la 90 de metri”, a spus Cardarelli.

„Caracteristicile pe care le documentăm variază în dimensiuni de la submetri la sute de metri lungime.”

Luate împreună, dovezile sugerează că Marte nu a găzduit apă doar pentru o scurtă perioadă, ci a experimentat multiple faze de curgere a apei peste și modelarea suprafeței sale. Această istorie extinsă a apei deschide fereastra de oportunitate pentru apariția vieții.

Această lucrare ar putea avea, de asemenea, implicații pentru conservarea potențialelor biosemnături și a vieţii în subsolul craterului Jezero”, scriu cercetătorii.

„Structurile interne la scară fină ar putea conserva compozițiile minerale și condițiile geochimice ale evenimentelor anterioare legate de apă și ar fi putut oferi cândva condiții locuibile din trecut.”