Pe 14 noiembrie, creștinii marchează Lăsata Secului pentru Postul Crăciunului, o zi plină de obiceiuri și semnificații, care marchează trecerea de la perioada de dezlegare la cea de post. Este momentul în care familiile se adună la masă, se împacă cei certați și se respectă o serie de tradiții străvechi menite să aducă belșug și liniște în casă.
Ce semnificație are Lăsata Secului, sărbătoarea de pe 14 noiembrie
Lăsata Secului este o sărbătoare cu rădăcini adânci în tradiția creștină și populară, fiind ziua care precede Postul Crăciunului, unul dintre cele mai importante posturi de peste an.
Expresia „a lăsa secul” înseamnă a renunța la alimentele „de dulce”, adică la carne, brânză, lapte, ouă și alte produse de origine animală, în semn de pregătire sufletească și trupească pentru Nașterea Domnului.
În calendarul ortodox, Lăsata Secului pentru Postul Crăciunului are loc pe 14 noiembrie, deoarece postul începe pe 15 noiembrie și durează 40 de zile.
În tradiția populară, sărbătoarea este văzută ca o hotar între două lumi – cea a petrecerilor și a mâncărurilor bogate și cea a cumpătării, rugăciunii și curățirii sufletului. Mulți credincioși merg în această zi la biserică pentru a primi binecuvântare înainte de începerea postului.
Tradiții de Lăsata Secului
Ziua de Lăsata Secului este una a ospățului și a împăcării. În multe zone ale țării, familiile se adună la o masă îmbelșugată, cu bucate tradiționale, pentru a marca ultima zi de dezlegare. Se pregătesc mâncăruri din carne, brânzeturi și ouă, iar cina este însoțită de voie bună și urări pentru un post liniștit și cu folos.
Un obicei important este “iertăciunea” – momentul în care oamenii își cer iertare unii altora, spunând „Iartă-mă, dacă ți-am greșit!”. Se crede că postul trebuie început cu sufletul curat, fără supărări sau neînțelegeri. În unele regiuni, tinerii obișnuiesc să joace „hora secului” sau să aprindă focuri ritualice, care simbolizează purificarea și alungarea răului.
De asemenea, femeile au grijă să nu facă treburi grele în această zi, pentru a nu atrage ghinionul, iar vasele în care s-a gătit „de dulce” se spală bine și nu se mai folosesc în timpul postului. În zonele de munte, gospodarii obișnuiesc să închidă hornurile, crezând că astfel vor ține spiritele rele departe de casă pe durata postului.
Urmează Postul Crăciunului, din 15 noiembrie
Postul Crăciunului începe pe 15 noiembrie și se încheie pe 24 decembrie, înainte de Ajunul Nașterii Domnului. Este o perioadă de purificare spirituală, dar și de post alimentar, în care credincioșii renunță la carne, ouă și lactate, înlocuindu-le cu legume, fructe, cereale și ulei vegetal.
Biserica Ortodoxă Română prevede însă mai multe zile de dezlegare la pește, vin și untdelemn, în funcție de sfinții sărbătoriți în calendar.
Dincolo de latura religioasă, postul are și o dimensiune morală și socială. Creștinii sunt îndemnați să-și sporească rugăciunea, să fie mai buni și mai darnici, pregătindu-se pentru sărbătoarea Crăciunului cu inimă curată.
Tradiția spune că cei care respectă postul și se spovedesc în această perioadă vor primi binecuvântare și împlinire sufletească odată cu Nașterea Mântuitorului.