Dacă pachetul de reforme anunțat de Guvernul Bolojan va fi pe deplin implementat deficitul va scădea la aproximativ 6% din PIB în anul 2026, estimează Fondul Monetar Internațional (FMI), în raportul prezentat la finalul vizitei misiunii în România, relatează Agerpres. Cel mai important risc în calea acestui obiectiv este dacă Executivul poate livra şi poate implementa pachetul fiscal anunţat pentru acest an şi anul viitor, a spus şeful misiunii FMI pentru România, Joong Shik Kang.
Deficitele primare fiscale ar urma să scadă cu circa 1,25%, respectiv 2% din PIB în 2025 şi 2026, estimează FMI.
„Totuşi, deficitul fiscal este estimat să se atenueze ulterior doar gradual, la aproximativ 5% din PIB până în 2030, în timp ce nivelul datoriei ca procent din PIB continuă să crească la aproape 70%. Noi ajustări fiscale sunt necesare din 2027 pentru a reduce deficitul sub 3% din PIB pe termen mediu şi a stabiliza datoria publică la aproximativ 60%. Detalierea măsurilor concrete din 2027 va ajuta la restabilirea credibilităţii şi va spori predictibilitatea politicii fiscale, facilitând planificarea pentru companii şi gospodării şi îmbunătăţind climatul de investiţii”, se arată în raportul FMI.
Cel mai important risc este dacă Guvernul poate livra şi poate implementa pachetul fiscal anunţat pentru acest an şi anul viitor, a spus şeful misiunii FMI pentru România, Joong Shik Kang.
„Acestea sunt cele mai importante lucruri, implementarea planului de consolidare în acest an şi în anul viitoare. În acelaşi timp (...) dacă Guvernul livrează ceea ce a planificat, există posibilitatea ca investitorii să revină, investiţiile să crească şi să fie atrase mai multe investiţii de pe plan internaţional, ceea ce va creşte rata investiţiilor pe termen mediu”, a spus Joong Shik Kang, într-o conferinţă de presă în care a prezentat concluziile vizitei efectuate la Bucureşti, după consultările cu autorităţile române.
FMI cere reforme fiscale structurale
Potrivit reprezentanţilor FMI, noi reforme fiscale structurale pentru îmbunătăţirea guvernanţei fiscale şi îmbunătăţirea eficienţei sunt cheia pentru susţinerea implementării efective a ajustării fiscale.
Astfel, actualele eforturi ale Guvernului de digitalizare vor ajuta la consolidarea administraţiei fiscale şi a sectorului serviciilor publice.
Planificata introducere a noii platforme bugetare digitale reprezintă o evoluţie pozitivă pentru consolidarea gestiunii informaţiilor şi planificării bugetare.
Pentru îmbunătăţirea suplimentară a eficienţei cheltuielilor, revizuirea regulată a cheltuielilor din sectorul public ar trebui să fie mai bine integrată în bugetarea anuală. Un cadru fiscal mai solid pe termen mediu, care încorporează venituri credibile pe termen mediu şi strategii de cheltuieli, precum şi planuri de rezervă, ar ajuta, de asemenea, la insuflarea prudenţei fiscale şi a credibilităţii.
FMI se aşteaptă ca inflația să scadă la finalul anului 2026
Economia României ar urma să crească gradual, pe fondul necesarei consolidări fiscale, care este esenţială pentru contracararea extinderii deficitelor gemene, în timp ce inflaţia va rămâne temporar la un nivel ridicat, înainte de a scădea sub marja de toleranţă a BNR, până la finalul lui 2026, se arată în concluziile vizitei misiunii FMI.
În ceea ce priveşte inflaţia, FMI estimează că reapariţia presiunilor inflaţioniste necesită o abordare prudentă a politicii monetare, pentru ca autorităţile să se asigure că inflaţia revine în siguranţă în marja de toleranţă.
„Impactul temporar al majorării TVA şi încheierea plafonării preţului la energie, precum şi presiunile salariale în derulare au scos în evidenţă riscul ca aşteptările inflaţioniste să nu fie ancorate. Prin urmare, politica monetară rămâne adecvată, iar reducerile de dobânzi ar trebui reluate numai după ce creşterea salariilor şi a preţurilor se moderează într-un mod susţinut. Ţinând cont de incertitudinile ridicate şi de evoluţia riscurilor, BNR ar trebui să fie pregătită să ajusteze dobânda în funcţie de condiţiile economice şi dinamica preţurilor”, se subliniază în raport.
O creştere graduală pe termen mediu a flexibilităţii ratei de schimb în ambele sensuri ar îmbunătăţi rezilienţa la şocurile economice. O mai mare flexibilitate a cursului de schimb, însoţită de o comunicare clară, ar îmbunătăţi rezilienţa economică la şocurile externe. Alături de ajustarea fiscală, ar ajuta la întărirea poziţiei externe slabe, consideră FMI.
Ştiri video recomandate
