Ionel Chiosa, un tânăr român cu medalii de aur, argint și bronz la olimpiade internaționale, care în prezent studiază în Statele Unite la prestigiosul Massachusetts Institute of Technology, a vorbit la România Inteligentă despre transformările masive și inevitabile pe care le va aduce umanității Inteligența Artificială.
Fără a afișa entuziasmul sau aroganța antreprenorilor din industrie și fără a pomeni de planurile investitorilor, care au interesul să întrețină acest hype, tânărul de 24 de ani, din Onești, pune un diagnostic dureros pentru majoritatea contemporanilor: dinamica AI depășește toate transformările la care a fost martoră omenirea și cei mai mulți dintre oameni, inclusiv programatorii, pur și simplu nu se vor putea adapta actualului ritm de dezvoltare a acestei tehnologii.
Student român la MIT: Ritmul dezvoltării AI depăște capacitatea oamenilor de a înțelege
Adrian Ursu, jurnalist Antena 3: "Îl vom întâlni acum pe Ionel Chiosa, un tânăr care a plecat din Onești, s-a mutat la București și acum studiază la MIT felul în care poate să fie mult mai utilă Inteligența Artificială în viața fiecăruia dintre noi. Un olimpic cu două medalii de aur, două de argint și una de bronz, care demonstrează că putem face performanță într-un domeniu în care, evident, concurența este extrem de mare.
Îl salut pe Ionel la România inteligentă. Te felicit pentru tot ceea ce ai reușit până acum și așteptăm noi vești despre rezultatele tale. Să ne sperie sau să ne bucure felul în care evoluează Inteligența Artificială? Te întreb pentru că o studiezi așa îndeaproape."
Ionel Chiosa, student MIT: "Sincer sa fiu, cred ca e mai mult de speriat. Rata de progres în Inteligența Artificială este incomparabila cu, practic, orice tehnologie au dezvoltat oamenii în ultimii 20 - 40 de ani.
Cred ca este foarte important să folosim Inteligenta Artificiala ca să înțelegem care sunt capacitățile ei, dar, în același timp, să înțelegem că trendul acesta de dezvoltare nu este sustenabil cu capacitatea noastră de a înțelege ce fac sistemele astea."
Student român la MIT: Mare parte din conținutul de pe FB e generat de AI. Lumea nu-și dă seama
Adrian Ursu: "Spui că e mult prea rapid acest ritm și în curând s-ar putea să ajungă să depășească modalitățile noastre de a-l mai ține sub control?"
Ionel Chiosa: "Și asta. Momentan, cred că problemele sunt ceva mai simple. De exemplu, când mergem pe Facebook, zilele astea, o mare parte din conținutul pe care îl vedem este generat de Inteligența Artificială, AI, și multă lume nu poate să-și dea seama. Lumea poate să fie manipulată de acest conținut generat artificial.
Cumva, societatea nu se adaptează suficient de rapid la capacitățile care apar, iar această tendință va continua până la nivelul unde nici programatorii nu vor fi capabili sa înțeleagă precis artefactele pe care le dezvoltă Inteligența Artificială, fie că vorbim de codebase (codul sursă complet, n.r.) sau algoritmi."
Adrian Ursu: "Aceeași dezbatere a fost și la momentul în care fizica nucleară a ajuns la capabilitatea de a realiza fisiunea. Și unii s-au gândit că e minunat, fiindcă vom avea energie și, iată, avem energie accesibilă din sursă nucleară.
Alții au spus că riscăm ca arma atomică să distrugă omenirea. Și, slavă Domnului, omenirea și-a dat seama, cumva, că trebuie să țină lucrurile sub control, ca să nu ajungem la riscul ăsta. Nu a venit cumva momentul acela al rațiunii și în legătură cu utilizarea Inteligenței Artificiale, așa cum s-a întâmplat cu fisiunea nucleară?"
Student român la MIT: Cele mai puternice aplicații militare vor fi dezvoltate pe stiva AI
Ionel Chiosa: "Îmi place foarte mult analogia nucleară, pentru că aduce la lumină problemele principale ale acestei tehnologii. Cand vine vorba de fisiune, putem spune că, în prezent, dezvoltarea energiei este delegată la tehnologia aceasta.
Doar ca modul în care o să aplicam AI-ul se va aplica la toată economia, nu numai la energie. Când vine vorba de matematică, programare, educație, de orice domeniu al vietii, acesta va depinde, cumva, de tipul de Inteligență Artificială la care ai acces.
Aceeași analogie se aplică și atunci când vine vorba de aplicații militare. Cele mai puternice tehnologii militare vor fi dezvoltate pe acest stack (stivă, n.r.) de algoritmi."
Adrian Ursu: "Unde te vezi în următorii 5 ani? Ce vrei să faci? Către ce domeniu vrei să te orientezi?"
Ionel Chiosa: "Acum sunt interesat de verificarea formală. Când ne uitam la codul generat de AI, acesta încă are foarte multe probleme. Uneori, nici nu poți să ții cont de sutele de mii de linii de cod scrise de AI.
Dar verificarea formala, cumva, simplifica problema. Asta, pentru că poți face AI-ul să-ți scrie demonstrația conform căreia codul are proprietățile pe care vrei sa le aibă. Adică, folosești AI ca să faci Inteligența Artificială mai sigură. Iar în prezent sunt foarte multe organizații care lucrează la problema asta."
Varianta în AI care omenirea scapă de sub control, descrisă de Isaac Asimov cu 34 de ani înainte de "Terminator"
Scenariul în care Inteligența Artificială scapă de sub control și se întoarce împotriva umanității este bine-cunoscut.
Probabil cea mai de succes popularizare a acestei viziuni a fost realizată de regizorul canadian James Cameron în filmul "Terminator" din 1984, care a deschis saga cinematografică întinsă pe următoarele trei decenii, precum și franciza corespunzătoare.
Însă, cu mult înaintea lui Cameron, scriitorul american de origine rusă Isaac Asimov a publicat, în 1950, colecția de povestiri SF "Eu, robotul".
Între aceste povestiri se numără "Conflict evitabil", care descrie o lume a viitorului în care matematicienii și inginerii proiectează mașini inteligente, cărora li s-au delegat toate sarcinile menite să asigure bunăstarea umanității, de la culturile agricole la transporturi și locuințe.
Numai că, pentru aceste sarcini extraordinar de complexe, matematicienii și inginerii apelează la mașini care proiectează, la rândul lor, mașini.
La fiecare iterație tehnologică, crește complexitatea aparatului matematic implicat (și a codului generat, am spune în zilele noastre), până la punctul în care proiectarea unei mașini inteligente devine o sarcină imposibilă pentru om, fără ajutorul altor mașini inteligente.
În schimb, pentru mașini nu e nicio problemă să proiecteze, singure, alte mașini la un nivel conceptual complet inaccesibil ființelor umane.
Astfel, agregatele tehnologice preiau în mod subtil și nonviolent controlul umanității, iar procesul este ireversibil: societatea fiind atât de dependentă de automatizare, o renunțare la tehnologie ar echivala cu autodistrugerea.
Ce rol îi va fi trasat umanității conduse de mașini? Se poate specula, iar Asimov o face în propria sa scriere.
Nu e exclusă o rezervație planetară în care ființele umane să fie lăsate să-și ducă viața, fără a mai juca vreun rol cosmic important, în vreme ce creierele pozitronice (așa și-a numit Asimov mașinile inteligente) își văd de scopurile lor impenetrabile.
Ştiri video recomandate
