România mai are o ultimă șansă să evite un dublu dezastru economic și social care ar putea surveni în urma aplicării imediate a directivei europene privind epurarea apelor urbane uzate. Este nevoie însă de cel puțin trei ministere, dar și de europarlamentari de toate culorile politice, care să acționeze unitar pentru a amâna și corecta reglementările europene exagerate.
Aplicarea imediată a directivei europene privind epurarea apelor urbane uzate poate genera costuri uriașe pentru industria farmaceutică și alte sectoare industriale, cu efecte directe asupra economiei și accesului pacienților la medicamente esențiale.
”Săptămâna trecută a fost în plenul Parlamentului European o dezbatere exact pe această chestiune, grupul Partidului Popular European cerând Comisiei Europene să amâne cel puțin un an de zile intrarea în vigoare a acestei directive, deoarece creează probleme majore pentru cei din industria farmaceutică și industria de cosmetice. Ceea ce am eu ca rugăminte către toți actorii care sunt implicați în această problemă este să comunice către Comisia Europeană, evident, prin Guvernul României, legat de ceea ce preocupă și ceea ce frământă și ceea ce creează dificultăți majore pentru această industrie”, a declarat Daniel Buda, europarlamentar.
Finanțare de minimum 80% pentru tratarea apelor uzate
Analizele de impact disponibile până acum arată că fiecare stat membru trebuie să își realizeze propriul studiu pentru a evalua efectele aplicării directivei. Fără aceste evaluări, impactul asupra industriei și al populației rămâne incert și poate fi substanțial.
”În ce constă această directivă privind epurarea apelor urbane uzate? Solicită ca industria farmaceutică și producătoare de cosmetice să finanțeze minimum 80% din investiția pentru tratarea apelor. Poate să fie 80%, 90% și poate chiar 100% din tratarea apelor uzate. Acesta este nivelul minim, de 80%”, a explicat Adrian Van Den Hoven, director general Medicines for Europe.
Autoritățile trebuie să acționeze coordonat pentru a amâna aplicarea directivei și pentru a ajusta reglementările astfel încât să fie echilibrate între protecția mediului și sustenabilitatea economică.
”Am avut, în cele șase luni de când sunt în poziția aceasta, întâlniri cu sectoare care aparent nu sunt în acea listă de sectoare care țin de Ministerul Economiei. Dar orice sector economic are legătură cu politica industrială trebuie să aibă un dialog cu noi și trebuie să fie reprezentat de noi. Cam asta este ceea ce am încercat să fac în ultimele luni: să înțeleg problemele acestor sectoare, să merg către ministerele care aveau, să spunem, cheia problemelor lor”, a afirmat și Cristian Bușoi, membru CA al Agenției Europene a Medicamentului.
”Toate statele membre ar trebui să solicite Comisiei Europene amânarea implementării”
”Ce se mai poate face din punct de vedere Bruxelles este ca România, probabil fie prin reprezentanța României la Bruxelles, fie prin Ministerul Afacerilor Externe, să aibă o discuție cu toate celelalte state membre și să facă o alianță prin care, împreună, toate statele membre să solicite Comisiei Europene amânarea implementării, refacerea studiului de impact, dar de către o organizație independentă”, este de părere și Valentina Băicuianu, director executiv APMGR.
În lipsa unor măsuri concrete, România riscă nu doar sancțiuni din partea Uniunii Europene, ci și destabilizarea sectoarelor industriale strategice și pierderi economice majore. Subiectul a fost abordat în cadrul conferinței naționale „România inteligentă – Noile Directive Europene: O Criză Dublă pentru Industria Farmaceutică și Sănătatea Publică din România”, organizată de Antena 3 CNN.
Ştiri video recomandate
