Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a prezentat, joi seară, principalele concluzii ale summit-ului european pe apărare, în care statele UE au încercat să găsească o formulă comună de a-și consolida apărarea în fața unei Rusii tot mai agresive și a unei Americi potențial absente. Bolojan a declarat că două subiecte au fost pe ordinea de zi a summit-ului - apărarea europeană și apărarea Ucrainei. Președintele a informat că statele europene au luat în unanimitate decizia ca Europa să-și asume un rol mult mai mare pentru propria apărare. Pe subiectul ajutării Ucrainei, decizia a fost agreată de 26 de state și respinsă de Ungaria.
„Întâlnirea a avut pe ordinea de zi două subiecte importante - în primul rând apărarea europeană și ajutarea Ucrainei. În ce privește subiectul apărării europene a fost luată o decizie cu unanimitate, în care ideea principală e că Europa își va asuma un rol mult mai mare în propria apărare. Acest lucru ar urma să se facă în primul rând prin alocarea de fonduri pentru securitate și apărare, aici sunt câteva elemente importante, s-a creat posibilitatea pentru toate statele ca să existe posibilitatea clauzei de salvgardare în sensul încare cheltuielile suplimentare să nu fie incluse în deficite, așa încât balanțele să nu fie afecte.
S-a agreat o sumă de 150 de miliarde de euro sub formă de împrumut susținut de bugetul UE care să fie pus la dispozitția statelor în așa fel încât să fie folosit pentru cheltuieli de apărare. Un alt element e posibilitatea ca din fondurile europene necheltuite să se poate direcționa fonduri spre cheltuieli de apărare, pentru ca ele să nu fie pierdute. Banca Europeană de Investiții va primi mandat să ofere credite pentru achiziții de apărare. Asta ar însemna că pe baza unor finanțări private, ar trebui să avem o integrare a industriei europene de apărare.
S-au stabilit, de asemenea, domeniile prioritare de unde se vor lua achiziții comun - drone, scuturi anti-rachetă, sateliți și mobilitate militară. A fost stabilită ca prioritară întărirea flancului de est dar și asigurarea la toate frontierele UE. Un alt element important este susținerea consorțiilor în industria europeană de apărare așa încât ce se produce să fie interoperabil pentru ca țările europene să sigure o parte mai mare, strategică.
Să se poată face achiziții în care un stat să poată distribui și altui stat. De asemenea, un element important și fundamental e că NATO rămâne fundamentul apărării și relația transatlantică rămâne o garanție pentru pacea în Europa.
În ce privește Ucraina, după o discuție cu președintele Zelenski, în care s-a făcut o prezentare a situației, s-a reconfirmat sprijinul pentru această țară în așa fel încât să fie într-o poziție de negociere bună pentru ca la încheierea unui armistițiu și la încetarea focului să se ajungă în etapa următoare la un acord de pace în așa fel încât acest armistițiu să nu fie doar o pauză pentru refaceri de forțe iar pacea să fie una justă și durabilă și asta înseamnă că prezența Ucrainei și Europei e necesară pentru că securitatea Ucrainei, Europei și transatlantică sunt întrețesute. Toate statele au acceptat acest punct, cu excepția Ungariei.
Toată apărarea Europei e gândită în formula actuală care se bazează pe ce NATO asigură și pe relația dintre aliați. Aspectele vor fi definitivate în următoarele ședințe ale Consiliului European care vor fi închise prin summit-ul NATO din iunie. Până atunci se va lucra pe baza unui plan prezentat de NATO astfel încât aspectele să fie clarificate”, a declarat președintele Ilie Bolojan.
Orban rămâne singur
Politico scrie că liderii Uniunii Europene au votat pentru sprijinul militar pentru Ucraina, dar fără acordul lui Viktor Orban, care s-a autoexclus, practic, din efort.
Orban, care nu-și ascunde admirația față de dictatorul Vladimir Putin, și-a folosit dreptul de veto împotriva unui efort comun european de a înlocui ajutorul militar american, pe care administrația președintelui Donald Trump l-a întrerupt la începutul săptămânii.
Ceilalți 26 de lideri europeni au mers înainte fără Ungaria și și-au publicat propriile concluzii și decizia comună. Pare, astfel, că Ungaria va fi ignorată de ceilalți aliați europeni care vor merge înainte cu sprijinul militar pentru Ucraina.
„A obține pace prin putere înseamnă că Ucraina trebuie să fie în cea mai puternică poziție posibilă, iar propria putere militară robustă și capacitățile de apărare trebuie să fie o componentă esențială”, se arată într-un draft anterior al declarației comune.
„Uniunea Europeană rămâne angajată, în coordonare cu alți parteneri și aliați să furnizeze sprijin consolidat politic, financiar, economic, umanitar, militar și diplomatic Ucrainei și poporului ei”, mai transmit liderii europeni.
Conform textului, UE se angajează și să crească presiunea pe Rusia prin impunerea mai multor sancțiuni și prin punerea în aplicare mai bună a celor existente, „pentru a-i slăbi capacitatea de a duce războiul său de agresiune”.
Deși statele UE au reușit să repare temporar problema, dificultățile pe care UE le are în a formula o poziție consistentă sunt expuse din nou.
Coaliție a celor dispuși
La începutul zilei, Kaja Kallas, șefa diplomației europene, a declarat că liderii europeni iau în considerare crearea unei „coaliții a celor dispuși, în așa fel încât o singură țară să nu poată să le blocheze pe toate celelalte”.
Această decizie pune la îndoială fundamentele UE, care s-a bazat mereu pe decizii unanime ale membrilor săi, însă doar așa poate fi obținută o politică externă europeană coerentă și consistentă.
Totuși, implementarea sancțiunilor și a altor măsuri cheie la nivelul UE tot va avea nevoie de unanimitate, astfel că pro-rusul Orban va avea în continuare capacitatea de a declanșa confruntări.
Temerile că Slovacia s-ar putea alătura Ungariei în blocarea acordului s-au moderat după ce Robert Fico a fost împăciuit cu prevederi din text prin care UE se angajează să susțină guvernul său în eforturile de a pune presiune pe Ucraina să reia tranzitul de gaz rusesc.
„Fico este încă pragmatic. Noua caracteristică a acestor discuții este că Orban se sedimentează pe propriile poziții singur, pentru că acum e și mai convisn că UE se va eroda ca urmare a politicilor lui Trump”.
Cum a fost convinsă Slovacia lui Fico
Ca parte a angajamentelor la finale față de Ucraina, cele 26 de state membre care au semnat acordul au mai redus din formulările controversate față de reluarea tranzitului pentru gaz rusesc, după ce s-a dezvăluit că Slovacia a acceptat semnarea acordului doar după ce a primit minime asigurări că tranzitul va fi reluat
„Consiliul European solicită Comisiei, Slovaciei și Ucrainei să intensifice eforturile pentru a găsi soluții funcționale la problema tranzitului de gaz, luând în considerare și îngrijorările ridicate de Slovacia”, se arată în textul final al acordului.
O versiune anterioară specifica că toate opțiunile vor fi luate în considerare, inclusiv „reluarea tranzitului”.
Robert Fico a tot pus presiune pe Ucraina să semneze un nou acord de tranzit al gazului cu invadatorii ruși, acord care ar permite țării sale să continue să importe gaz rusesc, în ciuda faptului că președintele Volodimir Zelenski exclusese, anterior, posibilitatea.
Deși a existat un „larg acord”, încă există „nuanțe”, iar acordul a fost făcut pe baze „interguvernamentale” și a deciziei a „26 de guverne”, a preciat ministrul irlandez pentru afaceri europene, Thoms Byrne.
Ştiri video recomandate
