Țara unde premierul a demisionat după ce fiul său a postat filmulețe cu mașini de lux și viața opulentă și a declanșat proteste masive

UPDATE: Premierul mongol Luvsannamsrain Oyun-Erdene a demisionat după ce a pierdut votul de încredere în parlament.

Votul a urmat zilelor de proteste masive, declanșate de suspiciuni de corupție ce au fost alimentate de postările de pe rețelele de socializare referitoare la petrecerea fastuoasă de ziua de naștere și la logodna fiului său.

Oyun-Erdene, care a preluat funcția în 2021, va rămâne prim-ministru interimar până la numirea unui succesor în termen de 30 de zile.

"A fost o onoare să-mi servesc țara și poporul în perioade grele, care au inclus pandemii, războaie și tarife vamale", șeful guvernului după vot.

Votul de încredere urma să reconfirme o susținere majoritară, adică cel puțin 64 din cele 126 de mandate parlamentare.

Din cei 82 de parlamentari care au participat la votul secret, doar 44 au votat pentru Oyun-Erdene, în timp ce 38 au votat împotriva sa.

Știrea inițială

Mongolia traversează o intensă criză politică iar protestatarii cer în stradă demisia prim-ministrului, notează CNN.

De două săptămâni, tinerii mongoli ies pe străzile capitalei Ulan Bator, punând presiune pe premierul Luvsannamsrain Oyun-Erdene.

Plasată între Rusia la nord și China la sud, țara are 3,5 milioane de locuitori, iar ultimele proteste au fost declanșate de postările de pe rețelele sociale în care fiul prim-ministrului, în vârstă de 23 de ani, și-a etalat opulența și stilul de viață extravagant implicând plimbări cu elicopterul, mașini de lux și accesorii scumpe.

Mongolii de rând sunt suspicioși în legătură cu aceste dovezi de prosperitate, mai ales că prim-ministrul Oyun-Erdene și-a făcut campanie insistând că provine dintr-o familie rurală, nu dintr-una bogată.

"Fără surse transparente de venit, etalarea genților scumpe, călătoriile private și traiul în lux reprezintă o palmă flagrantă peste fața cetățeanului de rând", acuză Amina, o tânără de 28 de ani, membră a grupului de protest Ogtsroh Amarhan ("Demisia este ușoară").

Amina, care nu și-a dat numele complet din motive de securitate, arată că protestele merg dincolo de postările de pe rețelele sociale, iar luxul etalat de elita conducătoare marchează o deconectare tot mai mare între lideri și populație.

Furia populară este alimentată de creșterea costului vieții, de inflația galopantă în urma războiului Rusiei în Ucraina și de poluarea sufocantă din Ulaanbataar, unde trăiește jumătate din populația țării.

Protestatar din Mongolia: Oamenii trăiesc de la un împrumut la altul

"Costul vieții în Mongolia a crescut vertiginos. Mulți oameni plătesc aproape jumătate din venitul lor lunar pe impozite, iar banii rămași abia le ajung pentru a acoperi cheltuielile cu hrana, chiria sau utilitățile. Majoritatea nu mai trăiesc de la un salariu la altul, ci de la un împrumut la altul, de la o datorie la alta", explică Amina.

Protestatarii s-au adunat aproape zilnic, timp de două săptămâni, în fața Palatului Guvernului piața Sükhbaatar, cerându-i lui Oyun-Erdene să să demisioneze.

Biroul premierului a respins acuzațiile de nereguli financiare și a subliniat că șeful de guvern depune declarații de venit anuale, în conformitate cu legislația națională.

Mongolia: zeci de ani de corupție în istoria recentă

Timp de decenii, Mongolia s-a luptat cu o corupție endemică, iar protestele au izbucnit adesea din cauza suspiciunilor că oficialii din guvern și afaceriștii locali se îmbogățesc din fonduri publice.

În 2022, țara a fost zguduită de manifestații masive în urma delapidării unor sume de miliarde de dolari pentru cărbunele destinat Chinei.

În legătură cu protestele din prezent, observatorii locali spun că nu există dovezi de corupție din partea premierului Oyun-Erdene. Însă postările fiului său pe rețelele de socializare au adâncit frustrarea unui public multă vreme suspicios față de funcționarii care utilizează în mod abuziv resursele publice.

"Îmi doresc o societate dreaptă, în care oamenii obișnuiți să aibă un cuvânt de spus și în care oficialii guvernamentali să fie trași la răspundere. Văzând atâta inegalitate, nedreptate și aroganță din partea celor aflați la putere, m-am decis să-mi fac vocea auzită", declară Ariunzaya Khajidmaa, în vârstă de 23 de ani. 

Această tânără rezidentă din Ulaanbaatar s-a alăturat protestelor cu bebelușul ei de două luni, notează CNN.

Publicul este nemulțumit și de faptul că, atunci când cazurile de corupție sunt urmărite penal, procesele trenează, ceea ce îi face pe mulți să pună la îndoială independența sistemului judiciar.

"Dacă te uiți la indicele de corupție, acesta a scăzut. Explicația este că, deși prim-ministrul a expus o mulțime de cazuri de corupție, nu s-a făcut nimic. Așa că acum toată lumea se uită la sistemul judiciar", explică Bolor Lkhaajav, un analist politic și comentator mongol.

O coaliție fracturată

Prim-ministrul mongol urma să se confrunte cu un vot de neîncredere în Parlament. 

El și fiul său s-au pus la dispoziția agenției anti-corupție din țară, iar Oyun-Erdene a spus că va demisiona dacă ancheta va descoperi nereguli.

Partidul Popular Mongol, de guvernământ, deține cele mai multe mandate parlamentare, 68, din totalul celor 126. Însă situația este complicată de faptul că această formațiune a renunțat la parteneriatul cu Partidul Democrat, care controlează 43 de locuri în forul legislativ.

Ruptura a venit după ce e unii dintre democrați i-au susținut pe protestatari.

Analist: Protestele din Mongolia sunt doar vârful aisbergului

Protestele actuale sunt doar vârful aisbergului, estimează Dambadarjaa Jargalsaikhan, un comentator politic local, care a subliniat unele dintre principalele schimbări economice din țară în mandatul șefului de guvern contestat în stradă.

Oyun-Erdene, reales în 2024, a promis să diversifice economia țării, care depinde de industria minieră, cu o pondere de aproximativ un sfert din PIB.

Mongolia are zăcăminte uriașe de cărbune, cupru, aur și fosforit. Aproximativ 90% din exporturile de cărbune merg către China.

Guvernul de coaliție condus de Oyun-Erdene a anunțat anul trecut 14 noi mega-proiecte pentru a stimula creșterea economică, inclusiv conexiuni feroviare transfrontaliere și o extindere a inițiativelor în domeniul energiei regenerabile.

Unul dintre proiectele principale ale șefului de guvern a fost înființarea unui Fond Național de avuție, despre care executivul a spus că are ca scop redistribuirea activelor țării către popor.

Legea Fondului Suveran, aprobată de Parlament în aprilie, permite cabinetului să preia o participație de 34% în minele cu zăcăminte strategice.

În prezent, există 16 astfel de situri, iar profiturile vor merge în Fondul Național, fiind prevăzute alocări pentru asistență financiară, asistență medicală, educație și locuințe.

Mișcarea nu a fost văzută cu ochi buni de puternica elita minieră a țării.

"Acești oameni sunt acum pe cale să piardă sume uriașe de bani, care reprezintă sursa puterii lor. Așa că luptă până la moarte împotriva acestui guvern", explică Jargalsaikhan.

O democrație fragilă între doi giganți autocrați

Mongolia este în mod formal o democrație parlamentară încă de la Revoluția din 1991, inspirată de procesele care au dus la destrămarea URSS.

Anii care au urmat au fost marcați de instabilitate, mai multe guverne fiind înlăturate de la putere.

Această instabilitate i-a determinat pe unii să considere că puterile președintelui țării ar trebui extinse. În prezent, președintele poate îndeplini un singur mandat de șase ani.

"Cei care susțin puterea prezidențială spun: 'Uitați-vă la Rusia și China, acestea sunt puteri prezidențiale unipersonale și sunt foarte stabile'. Ei argumentează că am încercat acest sistem parlamentar și se pare că nu funcționează.

Aceasta este ideea lor. Este un moment crucial și un alt test pentru democrația noastră. Libertatea vine doar odată cu sistemul parlamentar. Dacă nu menținem asta, vom fi o altă economie eșuată, o națiune eșuată", subliniază comentatorul politic citat de CNN.

Președintele Ukhnaagiin Khurelsukh a declarat în repetate rânduri că nu dorește să schimbe democrația parlamentară.

În contextul protestelor recente,  biroul prim-ministrului a transmis că "a existat o încercare deliberată de a submina reformele guvernului de coaliție printr-o campanie ostilă" menită să îndepărteze Mongolia de o democrație parlamentară și "să returneze puterea și bogăția în mâinile unui grup restrâns, condus de interes personale".

Analiștii externi subliniază că Mongolia trebuie să demonstreze că poate avea o guvernare stabilă, astfel încât să poată atrage investiții străine mai ample și să își reducă dependența economică de China și Rusia.

Președintele Khurelsukh l-a primit anul trecut pe președintele rus Vladimir Putin într-o vizită oficială, mișcare condamnată de Ucraina la momentul respectiv.

A fost prima vizită a liderului rus într-o țară membră a Curții Penale Internaționale, după ce această instanță a emis un mandat de arestare pe numele lui Putin pentru crime de război.