Poate fi produs oxigenul cu adevărat de către rocile metalice din adâncurile oceanelor? Cercetătorii aflaţi la originea acestei descoperiri controversate, care ar bulversa concepţia noastră despre originile vieţii, planifică o nouă expediţie pentru a afla adevărul, informează AFP, conform Agerpres.
În vara anului 2024, o echipă ştiinţifică britanică a anunţat că a detectat un ciudat "oxigen întunecat" la o adâncime de peste 4 kilometri, în câmpia abisală a zonei de fractură geologică Clarion-Clipperton, în centrul Oceanului Pacific.
O descoperire stupefiantă. Prezenţa unei surse de oxigen ascuns în abisuri - unde absenţa luminii împiedică producerea sa prin fotosinteză - ar pune sub semnul întrebării ipotezele admise în general despre originea vieţii pe planeta noastră.
Teoria "convenţională" afirmă că oxigenul a fost produs pentru prima dată pe Terra în urmă cu circa 3 miliarde de ani de bacterii fotosintetice, care au dus la dezvoltarea organismelor mai complexe.
Potrivit cercetătorilor aflaţi la originea descoperirii, "oxigenul întunecat" ar fi legat de prezenţa în abisuri a unor noduli polimetalici, acumulări minerale de mărimea unui măr şi bogate în metale (magneziu, nichel, cobalt...).
Biochimiştii au detectat la suprafaţa acelor moduli o tensiune electrică. Potrivit teoriei formulate atunci, tensiunea electrică s-ar putea afla la originea unui proces de electroliză a apei, care îşi separă moleculele în hidrogen şi oxigen cu ajutorul unui curent electric.
Totuşi, reprezentanţii industriei miniere în ape adânci – un sector care doreşte să extragă acei noduli de metale necesare la fabricarea bateriilor pentru vehiculele electrice, sisteme eoliene, panouri fotovoltaice şi telefoane mobile – şi-au exprimat îndoielile cu privire la validitatea descoperirii. La fel şi unii cercetători independenţi.
Pentru a spulbera îndoielile, britanicul Andrew Sweetman, care a condus cercetările iniţiale, pregăteşte acum o nouă expediţie submarină în lunile următoare.
Într-o conferinţă de presă organizată marţi, el şi echipa sa au dezvăluit două noi module de scufundare, capabile să coboare până la adâncimea de 11 kilometri pentru a realiza experimente asupra nodulilor.
Spre deosebire de misiunile precedente, acele module de coborâre vor fi înzestrate cu senzori special concepuţi pentru "a măsura respiraţia fundului oceanului", a explicat Andrew Sweetman.
Exploatare minieră
Pentru acest proiect finanţat de o fundaţie japoneză, el intenţionează să petreacă luna mai la bordul unei nave de cercetare în zona Clarion-Clipperton.
"Vom putea să confirmăm producţia de oxigen întunecat în primele 24-48 de ore după readucerea la suprafaţă a modulelor de scufundare", deşi şi alte experimente de laborator vor fi necesare, a afirmat Andrew Sweetman.
Omul de ştiinţă a profitat de conferinţa de presă de marţi pentru a răspunde criticilor ce au vizat primul său studiu.
Anumiţi specialişti au considerat că oxigenul detectat nu provenea din acei noduli, ci pur şi simplu din bule de aer rămase captive în instrumentele de măsurare.
"Noi utilizăm aceste instrumente de 20 de ani şi, de fiecare dată când le-am desfăşurat, nu am avut niciodată bule de aer", a spus Andrew Sweetman, adăugând că a făcut teste ce permit excluderea acestei ipoteze.
Echipajul său a formulat o respingere detaliată a criticilor, însă documentul este deocamdată confidenţial, întrucât nu a fost încă evaluat de alţi oameni de ştiinţă, a adăugat el.
Contactat de AFP, Matthias Haeckel, biochimist la Centrul Helmholtz GEOMAR pentru cercetări oceanice din Germania, a declarat că cercetările sale "nu au arătat niciun indiciu privind producţia de oxigen" de către acei noduli.
Andrew Sweetman urmează să se alăture unei expediţii pe care acesta o va conduce la sfârşitul anului, "unde noi vrem să comparăm metodele noastre", a adăugat el.
Studiul iniţial al lui Andrew Sweetman a fost finanţat parţial de The Metals Company, o companie de exploatare minieră în apele profunde canadiene. Ea a criticat vehement de atunci rezultatele, în contextul în care companii şi state se înfruntă pe teama reglementărilor propuse pentru a încadra industria minieră de pe fundurile marine, potenţial distrugătoare pentru mediu.
"Dacă exploatarea minieră în ape profunde este lansată, ea va avea un impact extins", afirmă Andrew Sweetman, reamintind că "acei noduli adăpostesc şi o faună variată".
Deşi spune că nu are intenţia să descopere elemente care ar putea să împiedice acest tip de exploatare minieră, el a explicat că doreşte să obţină mai multe informaţii "pentru a limita acest impact cât mai mult posibil".
Ştiri video recomandate
