Acum 146 de ani, botanistul James Beal a avut o idee unică despre cum am putea afla mai multe despre semințe. Beal voia să știe cât timp semințele de diferite tipuri ar rămâne viabile în sol. În 1879, Beal a decis să îngroape în pământ 20 de sticle umplute cu semințe. Sticlele erau deschise pentru a permite pământului și umezelii să ajungă la semințe, dar poziționate astfel încât să nu se umple cu apă. Aceasta ar permite doar suficientă umiditate pentru ca semințele să supraviețuiască, teoretic, fără a încolți, scrie publicaţia UpWorthy.
Conform revistei Popular Science, fiecare sticlă conținea 50 de semințe de la 21 de specii diferite de plante, toate amestecate în nisip. Asta înseamnă peste 1.000 de semințe per sticlă. Planul lui Beal era să dezgrope o sticlă nouă la fiecare cinci ani și să testeze dacă semințele mai puteau fi plantate cu succes.
După ce a condus el însuși experimentul timp de mai mulți ani, a venit timpul ca Beal să se pensioneze. Munca a fost încredințată în 1910 unui coleg profesor, iar în câțiva ani calendarul a fost schimbat: o sticlă nouă urma să fie dezgropată la fiecare 10 ani în loc de 5. La scurt timp după aceea, a fost extins la 20 de ani.
Experimentul cu semințele de soia este încă în desfășurare, ultima sticlă urmând să fie dezgropată cândva în jurul anului 2100. Proiectul a fost transferat de mai multe ori și, la 146 de ani, este acum unul dintre cele mai longevive experimente active din toate timpurile.
Experimentul cu semințe de fasole se află în prezent în mâinile unei echipe de oameni de știință de la Universitatea de Stat din Michigan.
Echipa de cercetare a dezgropat recent o sticlă nouă în 2021, cu un an întârziere după pandemia de COVID-19. Oamenii de știință s-au aventurat afară în toiul nopții pentru a nu expune semințele dezgropate la lumina soarelui, care ar putea altera experimentul.
După ce au adunat semințele, le plantează în sol proaspăt și văd dacă vor încolți. Nu este surprinzător că cele mai rezistente semințe aparțin de obicei buruienilor. Altele sunt mai fragile.
Când semințele nu încolțesc, oamenii de știință nu renunță. Ei încearcă o varietate de tehnici inovatoare pentru a încerca să reînvie semințele și să le readucă la viață, inclusiv simularea iernii cu un șoc de frig extrem, simularea expunerii la fumul de foc și alte tratamente experimentale pe care sunt gata să le testeze.
Dacă semințele nu pot fi reînviate, acestea sunt studiate intens. Oamenii de știință trebuie să știe ce factori contribuie la faptul că semințele sunt mai capabile să supraviețuiască perioade lungi de timp latente în sol.
"Am putea totuși să vedem că semințele negerminate rămase din acest ultim experiment de germinare sunt de fapt viabile și pur și simplu nu au fost expuse condițiilor potrivite", a explicat Grădina Botanică Beal.
"Am selectat 50 de semințe proaspăt cultivate din fiecare dintre cele 23 de soiuri diferite de plante. Au fost pregătite 20 de astfel de loturi, cu scopul de a le testa în momente diferite în viitor. Fiecare lot sau set de semințe a fost bine amestecat în nisip moderat umed, așa cum a fost prelevat de la un metru sub suprafață, unde terenul nu fusese niciodată arat. Semințele din fiecare set au fost bine amestecate cu nisipul și plasate într-o sticlă de jumătate de litru, sticla fiind umplută și lăsată desfăcută, cu gura înclinată în jos, astfel încât apa să nu se poată acumula în jurul semințelor. Aceste sticle au fost îngropate pe un deal nisipos, într-un rând orientat est-vest", a explicat Beal, potrivit Grădinii.
De ce mai contează acest experiment unic după aproape 150 de ani
Un articol publicat în Portland Press afirmă că "înțelegerea bazei moleculare a longevității semințelor oferă noi ținte genetice importante pentru producția de culturi cu rezistență sporită la schimbările climatice".
Cu alte cuvinte, aprovizionarea noastră cu alimente ar putea, în viitor, să depindă de capacitatea noastră de a modifica prin bioinginerie semințe și culturi care pot supraviețui pe măsură ce temperaturile cresc și condițiile meteorologice se schimbă.
Constatările studiului lui Beal sunt, de asemenea, esențiale pentru menținerea unor bănci de semințe sănătoase, care protejează împotriva eșecurilor catastrofale ale culturilor și a crizelor alimentare globale. Cunoașterea factorilor care permit unei semințe să fie mai rezistentă, cum să o facem să reziste mai mult și cum să o "readucem la viață" ar putea fi o chestiune de viață și de moarte.