Primele mostre de rocă lunară aduse pe Pământ în aproape 50 de ani au ajuns în Marea Britanie - împrumutate din China, scrie BBC.
Micile grăunțe de praf sunt acum încuiate într-un seif dintr-o unitate de înaltă securitate din Milton Keynes .
Profesorul Mahesh Anand este singurul om de știință din Marea Britanie căruia i s-a împrumutat acest material extrem de rar, pe care îl descrie ca fiind „mai prețios decât praful de aur”.
„Nimeni din lume nu a avut acces la mostrele Chinei, așa că este o mare onoare și un privilegiu imens”, spune el.
După ce vor examina praful, echipa profesorului Anand speră să răspundă la întrebări fundamentale despre cum s-a format Luna și despre primii ani ai planetei Pământ.
În interiorul granulelor de praf ar putea exista dovezi care să susțină teoria oamenilor de știință conform căreia Luna a fost formată din resturile aruncate când Pământul a lovit o planetă de mărimea lui Marte acum 4,5 miliarde de ani.
China a colectat rocile în misiunea sa spațială Chang'e 5 din 2020, când a aterizat într-o zonă vulcanică numită Mons Rümker.
Un braț robotic a săpat în sol pentru a colecta 2 kg de material, care a fost adus înapoi pe Pământ într-o capsulă care a aterizat în Mongolia.
A fost prima eșantionare lunară reușită de la o misiune sovietică din 1976 și a catapultat China într-o poziție de lider în noua cursă spațială.
Acum, urmând o lungă tradiție de colaborare globală între oamenii de știință din domeniul spațial, China a acordat pentru prima dată acces la mostre unui număr de șapte cercetători internaționali, pentru a le permite să facă noi descoperiri.
Micile fiole i-au fost înmânate profesorului Anand în cadrul unei ceremonii la Beijing săptămâna trecută, unde acesta s-a întâlnit cu colegi din Rusia, Japonia, Pakistan și Europa.
„Era aproape ca un univers paralel - iar China este cu mult înaintea noastră în ceea ce privește investițiile în programele spațiale”, a spus el.
S-a întors în Regatul Unit cu prețioasa încărcătură în cel mai sigur loc la care s-a putut gândi - bagajul de mână.
Echipa are la dispoziție un an pentru a-și finaliza cercetarea. Până la urmă, căutarea lor de răspunsuri va ajunge probabil să distrugă mostrele.
„Sper din tot sufletul că acesta este începutul unei colaborări pe termen lung între China și oamenii de știință internaționali”, spune profesorul Anand.
„Mulți dintre noi ne-am construit carierele lucrând pe mostre returnate de misiunile Apollo și cred că aceasta este o tradiție fantastică de urmat. Sper ca și alte țări să urmeze exemplul”, adaugă el.
Ştiri video recomandate
