Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, marţi, după şedinţa CSAT, că este nevoia ca România să îşi crească capacitatea de apărare, astfel că se vor da mai mulţi bani pentru apărare, pentru armată, iar PIB va creşte.
Institutul Național de Statistică anunță că Produsul intern brut (PIB) a crescut în trimestrul 3 din 2021 în comparație cu trimestrul 2 din același an și cu trimestrul 3 din 2020.
Consiliul Național al Elevilor (CNE) condamnă subfinanțarea Educației și solicită creșterea finanțării învățământului la 4,7% din PIB, atât cât este media europeană a alocărilor bugetare pentru acest sector.
Premierul interimar Florin Cîțu e din nou în stare de "wow"! El a postat, vineri seara, un mesaj în care spune că România a depășit, în premieră, Ungaria la Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor. Oamenii însă nu au fost așa de entuziasmați. În mai puțin de 5 minute a primit peste 100 de mesaje în care internauții îl iau peste picior.
Marcel Ciolacu, preşedintele PSD, a comentat joi la Sinteza Zilei, agenda ascunsă a actualei guvernări care până acum pare că sărăcește ţara. „Este o înșelăciune făcută românilor cu bună știință”, spune liderul social democraţilor.
Raluca Turcan, ministrul Muncii, anunță că PIB a crescut cu 13,6% în trimestrul II din 2021, față de același trimestru al anului trecut și susține că acest lucru se datorează ”intervenției prompte a guvernului pentru atenuarea consecințelor pandemiei”.
Produsul Intern Brut al României ar putea crește cu 300% dacă eradicăm analfabetismul funcțional și cu până la 200% dacă reducem procentul suficient de mult, anunță Ligia Deca, consilierul prezidențial pentru Educație și Cercetare.
România a avut în 2020 cele mai mici venituri, ca pondere în PIB, din Uniunea Europeană, de doar 33%. Deşi taxele în România sunt mai mari ca în Bulgaria, la buget se strâng mai puțini bani decât în cazul vecinilor din sud.
Economia Uniunii Europene s-a contractat cu 0,5% în T4 2020 şi cu 6,4% pe întregul an trecut, potrivit informațiilor publicate de Financial Times. Cât priveşte economia zonei euro, aceasta a plonjat într-o recesiune în formă de W în ultimul trimestru al anului trecut, contractându-se cu 0,7% faţă de T3, dar depăşind aşteptările economiştilor.
Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a anunțat pe pagina de Facebook faptul că pachetul de susținere a economiei va depăși 7% din PIB, până la finalul anului,
Majorarea pensiilor cu 40%, dublarea alocaţiilor, primele pentru medici, majorarea salariilor profesorilor, toate acestea vor face imposibilă finanţarea „tradiţională” a deficitului, iar singura cale de ieşire rămâne un nou împrumut de la FMI, crede Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank.
Promisiunea Guvernului faţă de Comisia Europeană este că România va reveni în 2022 la un deficit de sub 3% din PIB, însă acest procent de deficit asumat pentru prezent ar reprezenta o frână mult prea puternică pentru economia românească, a declarat miercuri ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu, după şedinţa de Guvern.