Fiasco-ul "Bucegi 3D", opera unei asociaţii turistice din România. Vezi noi greşeli şi explicaţii

EXCLUSIV ANTENA3.RO // Antena3.ro a publicat la începutul săptămânii acesteia două articole referitoare la proiectul Bucegi 3D, un spaţiu virtual prin intermediul căruia persoanele interesate ar fi trebuit să vizualizeze în format 3D toate marcajele traseelor turistice din Bucegi. Articolele menţionau că harta tridimensională conţine o serie de greşeli, precum faptul că cel mai important traseu din Bucegi este marcat cu bandă albastră, deşi în realitatea banda de marcaj este galbenă şi care ne-au fost semnalate de către salvamontişti şi ghizi naţionali. Antena3.ro a continuat investigaţiile şi vă prezintă azi cine sunt instituţiile implicate în proiectul ?Bucegi 3D? şi cum au fost preluate informaţiile turistice astfel încât ele au ajuns eronate pe harta virtuală.

Proiectul ?Bucegi 3D? a fost lansat luna aceasta, însă cu multe greşeli, care au fost sesizate către Antena3.ro de către specialiştii din domeniul turistic. Claudiu Vasilescu, , vicepreşedintele Asociaţiei Salvatorilor Montani din România-Buşteni şi salvamontist din 1989 explica în primul material Antena3.ro, de luni, că, ?în urma sesizărilor făcute luni dimineaţă de mai mulţi turişti, am constatat o greşeală elementară şi majoră în harta 3D Bucegi. Este vorba de cel mai frecventat traseu turistic din Bucegi, respectiv Buşteni - Poiana Coştilei - Vârful Omu - cabana Babele - cabana Piatra Arsă - cabana Vârful cu Dor, care este marcat pe harta tridimensională cu bandă albastră, lucru care nu corespunde nici cu realitatea, nici cu hărţile existente în România, pentru că traseul este marcat mereu cu bandă galbenă. Acest fapt a stârnit deja derută în rândurile turiştilor, care ne sună să ne întrebe ce s-a întâmplat şi dacă am modificat marcajul, pe care eu îl ştiu de peste douăzeci de an?.
A doua zi, Antena3.ro publica un material cu cele 15 greşeli întâlnite pe harta tridimensională unde se înalţă virtual Bucegii, reperate de Adrian Ciorbă, ghid naţional de turism şi care preciza că ?harta are doar utilitate panoramică şi constituie o imagine deosebită, dar nefolositoare în orientarea turistică?. Printre greşelile semnalate Ciorbă este vorba despre marcaje greşite sau lipsa acestora, intersecţia greşită a anumitor trasee sau cabane marcate pe hartă şi care nu mai există de ani. Ulterior, ghidul a trimis pe adresa redacţiei o listă completă a greşelilor, în număr de 26, după cum spune el pentru Antena3.ro, din spaţiul virtual ?Bucegii 3D? şi face referire mai ales la faptul că lipsesc refugiile Salvamont, anumite drumuri importante din munţii Bucegi şi cabane sau refugii, care nu mai există de zeci de ani.
Lista completă a greşelilor semnalate de Adrian Ciorbă o puteţi citi aici (pdf)



Misterul proiectului ?Bucegi 3D? a fost însă clarificat. Antena3.ro a aflat că este vorba de un parteneriat publico-privat, între două firme belgiene, o asociaţie turistică din zona munţilor Bucegi şi Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS) din Bucureşti

Vladimir Gancz, responsabil în cadrul proiectului belgian din partea ICAS, unul dintre cei care au realizat proiectul tridimensional povesteşte pentru Antena3.ro cum a apărut ideea ca Bucegii să fie ?imortalizaţi? în format 3D şi cine s-a ocupat de preluarea datelor de pe harta online, astfel încât au apărut greşelile elementare şi majore din opinia specialiştilor.
Greşeli elementare pe harta 3D, cu toate că beneficiara proiectului este o asociaţie turistică românească

?Ideea proiectului s-a născut în 2007. Eu cunoşteam pe cineva în cadrul firmei belgiene Geo ID, în urma unor colaborări anterioare şi astfel ne-am gândit să realizăm un proiect care să aibă ca ţintă vizualizarea munţilor Bucegi altfel, respectiv în format 3D. Pe vremea aceea se putea cere finanţare în Belgia pentru ţările din Est, iar pentru că România în acel an intra în UE a fost mai uşor. Am obţinut finanţare de 15.000 de euro pentru acest proiect. În acel an a avut loc şi întâlnirea pentru a pune bazele proiectului, la Braşov, cu mai multe asociaţii şi diverşi specialişti pe domeniu, care au fost interesaţi de propunere?, explică Gancz pentru Antena3.ro.
Ulterior, beneficiara proiectului a devenit Asociaţia Microregiunea Turistică Munţii Bucegi şi care reuneşte şase municipalităţi şi două consilii judeţene din zona masivului. După cum spune Gancz pentru Antena3.ro, proiectul a fost refuzat de autorităţile belgiene în primul an, pe motiv că era comercial, iar în al doilea an, în 2008, când echipa din România a depus din nou proiectul, revizuit, ?Bucegii 3D? a primit acordul pentru finanţare.
?Proiectul nu a durat practic trei ani, cum a scris presa, ci un an, pentru că din primăvara lui 2009 şi până în primăvara acestui an s-a lucrat la el, abia după ce a primit aprobarea din Belgia. În acesta sunt implicate patru instituţii, două din Belgia şi două din România. Dintre cele flamande, una se ocupă de consultanţă privind strategia zonei munţilor Bucegi, iar cealaltă se ocupă de realizarea site-ului şi menţinerea spaţiului web. În ce priveşte instituţiile româneşti, Asociaţia Microregiunea Turistică Munţii Bucegi s-a ocupat de preluarea datelor turistice referitoare la trasee, cabane, marcaje, hoteluri, puncte de interes şi tot ce ţine de prezentarea turistică a hărţii 3D, iar ICAS de partea geospaţială, adică tot ce ţine de suprafaţa pământului, drumuri sau ape. De asemenea, informaţiile referitoare la datele turistice au fost preluate şi de la Parcul Naţional Bucegi, ori au fost identificate în hărţile tipărite sau traseele au fost realizate de noi cu GPS-ul?, mai spune pentru Antena3.ro responsabilul ICAS din cadrul proiectului ?Bucegii 3D?.
O parte din date au fost preluate de la instituţii din domeniu. ?Ne asumăm greşelile. Am trimis chiar o scrisoare de mulţumire ghidului turistic?
El adaugă pentru Antena3.ro că, în urma sesizărilor apărute pe site-ul nostru şi care se refereau la greşelile din harta 3D, sunt erori care au fost remediate chiar de miercuri, cum ar fi banda albastră, care trebuia să fie de fapt galbenă, iar altele care au fost rectificate pe jumătate joi, de exemplu.

Carmen Frâncu, directorul executiv al Asociaţiei Microregiunea Turistică Munţii Bucegi se scuză pentru Antena3.ro, în ceea ce priveşte greşelile care au apărut pe harta tridimensională şi care redau traseele, punctele de atracţie turistică şi alte detalii diferit de realitate.

?Suntem bucuroşi că am avut feed-back din partea dvs. şi a specialiştilor din domeniu, cum ar fi Adrian Ciorbă, ghidul turistic şi căruia chiar i-am trimis un email de mulţumire. Ne asumăm greşelile, însă ele pot fi remediate, pentru că avantajul online-ului este acela că informaţia se poate corecta şi actualiza permanent. Legat de marcaje şi trasee, am avut de-a face cu o preluare greşită a datelor. O parte dintre informaţii le-am luat de la Parcul Naţional Bucegi, iar celelalte date le-am obţinut pentru că am bătut cu piciorul munţii Bucegi, cu GPS-ul în mână. Este posibil ca erorile să fi existat şi din cauza transpunerii datelor de pe aceste aparate, însă o parte din greşeli le-am remediat deja şisuntem deschişi pentru situaţia în care apare vreo problemă?, detaliază Frâncu pentru Antena3.ro.
Vladimir Gancz adaugă pentru Antena3.ro că au în plan să adauge pe harta tridimensională a munţilor Bucegi şi obiective referitoare la pompieri,ambulanţe sau locuri de vizitat din oraşele de lângă.
Proiectul în care sunt implicaţi şi belgienii nu este primul din România, pentru că, după cum spune Gancz pentru Antena3.ro, firmele ar mai fi realizat un proiect la Baia Mare, pe mediu.
Nici ICAS nu se află la prima implicare într-un proiect privat, ci a mai făcut parte şi din alte proiecte mai ales pe silvicultură.
Paula Safta, Antena3.ro