Atacurile cibernetice devin o amenințare tot mai serioasă pentru infrastructura critică. Sectorul energetic, telecomunicațiile sau chiar sistemele industriale sunt des vizate de hackeri, iar experții avertizează că presiunea va continua să crească. Un atac informatic asupra infrastructurii energetice poate provoca efecte în lanț: de la pene de curent, până la perturbarea comunicațiilor sau transportului. În acest context, investițiile în securitatea digitală devin o prioritate. Subiectul a fost dezbătut în cadrul Conferinţei RO 3.0 „Steps For Tomorrow - Leadership & Growth. Competitivitate, inovație și investiții”, organizată de Antena 3 CNN.
Datele autorităților arată că tentativele de atac cibernetic asupra infrastructurii critice sunt în creștere, iar sectorul energetic este unul dintre cele mai expuse. În unele cazuri, atacurile nu rămân doar la stadiul de tentativă.
„O pot spune direct și deschis, pe baza datelor directoratului. Atacurile și tentativele de atacuri cibernetice, în particular asupra sectorului energetic, cresc în mod constant. Avem companii în diverse sub-sectoare ale sectorului energetic care au fost impactate, deci avem și un motiv de îngrijorare”, a spu Dan Cîmpean, directorul Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC).
Pe lângă infrastructura energetică, riscurile există și în telecomunicații sau în alte sectoare care depind de tehnologie și de sisteme digitale. În Parlament sunt deja discutate inițiative legislative legate de securitatea echipamentelor folosite în producția de energie. Specialiștii spun însă că investițiile dedicate protecției cibernetice sunt încă insuficiente.
„Există inițiative legislative în Parlament, în particular legat de sectorul energetic, legat de panourile fotovoltaice, care sunt această inter-în discuție în comisii”, a spus Cîmpean.
„Lipsesc încă investiții suficiente pentru asigurarea securității cibernetice a infrastructurii. Aici cred că va trebui să fie una dintre principalele direcții pentru următorul exercițiu financiar, respectiv pentru fondurile europene care vor putea fi disponibile României după 2028”, a completat Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei.
În paralel, la nivel european se discută și despre reducerea dependenței de echipamente tehnologice provenite din state considerate competitori economici. Regulile europene privind securitatea cibernetică ar putea impune, în anumite cazuri, înlocuirea echipamentelor din infrastructuri sensibile în următorii ani. O astfel de decizie ar putea avea însă efecte majore asupra costurilor și funcționării unor sectoare vitale.
„Este o provocare foarte mare și poate reprezenta, într-adevăr, un risc dacă va trebui să realizăm toată această operațiune.
În Uniunea Europeană au existat discuții complicate legate de acest subiect, precum și în privința rețelelor 5G. Știți că acolo s-a lăsat la latitudinea fiecărui stat membru, deoarece implică niște costuri care, în final, vor fi pasate către consumatori, fie că vorbim despre consumatori casnici sau industriali”, a mai spus Bușoi.
Specialiștii în securitate cibernetică spun că, în timp ce tehnologiile noi aduc eficiență și automatizare, sistemele mai vechi pot deveni, paradoxal, o unealtă importantă în situații de criză.
„Vrem cele mai avansate tehnologii operaționale, dar să nu uităm că unele dintre cele vechi, pe care le avem din belșug – o pot spune – vrem să le modernizăm, desigur, dar ele încă funcționează.
Deci, în cazul unui atac cibernetic, ar putea reprezenta acea plasă de siguranță de care s-ar putea să avem nevoie și nu ar fi o idee bună să o abandonăm din prima”, a subliniat directorul DNSC.
Un atac cibernetic asupra sectorului energetic poate avea consecințe majore. De la blocarea unor sisteme informatice și întreruperi în furnizarea energiei, până la afectarea comunicațiilor, a transportului sau a unor capacități de producţie.