Mașini incendiate, focuri de artificii printre polițiști, grenade blitz, fumigene, focuri de armă cu gloanțe de cauciuc, confruntări intense între grupuri de protestatari mascați și ofițeri de poliție îmbrăcați în echipamente speciale, în timp ce soldați ai Gărzii Naționale sunt pregătiți să „răspundă în forță” alături de sute pușcași marini – aceasta este realitatea orașului american Los Angeles de vineri încoace, în condițiile în care revolta populației din metropolă continuă să se accenteze în urma acțiunilor anti-imigrație tot mai dure ale administrației Donald Trump. Totuși, de ce au erupt acum aceste tensiuni și care este miza administrației de la Washington în acest uriaș scandal în care s-a ajuns la defășurarea armatei SUA pe propriul teritoriu.
De ce s-a ajuns, însă, în acest punct și care este miza protestatarilor, pe de-o parte, și a administrației Trump, de cealaltă parte.
Politicile de imigrație înainte de Trump
Încă din campania electorală din 2024, Donald Trump a făcut din problema imigrației elementul central al platformei sale. Pe vremea când încă era candidat, Trump a vorbit constant despre măsurile pe care le va lua dacă va fi reales pentru al doilea mandat neconsecutiv.
Totuși, deși nici în primul mandat retorica sa nu a fost mai puțin explozivă în ce privește problema imigrației, în campania din 2024 și în al doilea mandat, lucrurile au escaladat dramatic.
La rândul său, nici administrația Biden nu a adoptat o atitudine laxă față de imigrație – chiar la sfârșitul lui 2024, administrația democrată acuzată de Trump că este mult prea permisivă cu migranții deporta peste 271.000 de imigranți depășind un record stabilit de Trump însuși în primul mandat, în 2019.
De altfel, retorica lui Biden din 2021 nu s-a cuplat deloc cu realitatea care a urmat – în fapt, administrația Biden a fost la fel de agresivă, uneori poate chiar mai mult decât prima administrație Trump, în acțiunile sale împotriva imigranților.
Chiar și în aceste condiții, Trump a continuat retorica sa anti-imigraționistă, susținând că va lansa „cea mai mare operațiune de deportare din istorie”, deși după 2023, numărul migranților care încercau să intre în SUA scăzuse la cel mai mic nivel din iulie 2020, ca urmare a politicilor dure ale administrației Biden.
Trump a continuat, însă, să afirme că Biden a permis „unui număr uriaș de migranți să intre prin granița de sud”.
Politicile lui Trump
După ce a redevenit președinte pe 20 ianuarie 2025, măsurile lui Trump au crescut dramatic în intensitate, iar acțiunile de deportare ale imigranților într-o „mega-închisoare” din El Salvador au fost caracterizate de multe ori ca fiind „ilegale” sau „neconstituționale”.
Politica generală a administrației s-a caracterizat prin forme răspândite de arestare, detenție și expulzare.
Spre deosebire de fostele administrații Trump a eliminat aproape toate restricțiile Agenției pentru Imigrație și Vămi a SUA (ICE), agenția care se ocupă de arestări și deportări ale imigranților.
Astfel agenții ICE au primit autorizația de a face raiduri și în școli, spitale, biserici și companii.
Pentru ca procesul să fie și mai ușor de implementat, Donald Trump a folosit o lege de la sfârșitul al XVIII-lea, Alien Enemies Act (Legea Dușmanilor Străini – n. red.) pentru a deporta rapid imigranți ilegali suspectați fără niciun fel de procedură legală sau proces.
Prin această lege au fost țintiți inclusiv activiști, rezidenți legali, turiști și studenți cu viză care criticaseră politicile lui Trump sau care au particiapt la proteste pro-palestiniene. Inclusiv cetățeni americani au fost reținuți sau deportați.
„Cruciada” anti-imigraționistă a lui Trump a încins și mai tare spiritele în momentul în care s-a aflat că nu doar imigranți ilegali sau infractori au fost țintiți de operațiune, ci și oameni care se aflau legal în Statele Unite și care aveau documente care să le confirme statutul juridic.
Cazul specific al lui Kilmar Abrego Garcia, un imigrant salvadorian în SUA care locuia legal pe teritoriu american, a devenit emblematic pentru mișcarea de rezistență la politicile lui Trump.
Abrego Garcia a fost arestat și deportat la închisoarea de maximă siguranță din El Salvador deși nu fusese niciodată acuzat sau condamnat de vreo infracțiune, nici în SUA, nici în El Salvador și se afla pe teritoriu american cu forme legale încă din 2019.
Abrego Garcia locuia în Maryland cu soția și copiii săi, toți cetățeni ai SUA, și se prezenta anual la înfățișările obligatorii de la Agenția pentru Imigrație și Vămi a SUA (ICE).
Ulterior, pentru a-și motiva decizia, Donald Trump l-a acuzat public pe Abrego Garcia că face parte din banda MS-13. Ca dovadă, el a făcut publică o imagine trucată în care pe tatuajele de pe mâini ale lui Garcia apărea textul MS-13.
Ulterior, Curtea Supremă a dat verdictul unanim că deportarea lui Abrego Garcia în El Salvador a fost ilegală dar și că Trump nu se mai poate folosi de Alien Enemies Act pentru a deporta oameni.
Accentuarea activității ICE în Los Angeles
În ultimele luni, raidurile ICE s-au concentrat mai ales pe orașele-sanctuar care s-au opus ferm politicilor administrației de la Washington.
Los Angeles, oraș în care o treime din populație este născută în afara SUA, a devenit o țintă predilectă a ICE și agenților lui Trump.
La începutul lui mai, ICE anunța că a arestat 239 de migranți fără acte în cadrul unei operațiuni de o săptămână în zona metropolei americane. Totuși, numărul de arestări și deportări era sub standardele cerute de Trump.
Casa Albă a cerut, ulterior, oficialilor ICE să facă cel puțin 3.000 de arestări pe zi. Ca urmare agenții ICE au început să-și extindă operațiunile și la locurile de muncă ocupate în mod obișnuit de imigranți – la restaurante și magazine retail.
Los Angeles este oraș sanctuar. Ce înseamnă asta
Protestele din Los Angeles au început de vineri după ce zeci de oameni au fost arestați de agenția anti-imigrație în mai multe zone ale orașului. Acest lucru a fost o lovitură grea pentru mulți locuitori ai orașului, cunoscut pentru diversitatea sa și pentru populația mare de imigranți. Los Angeles este locuit de 1,35 milioane de imigranți, ceea ce înseamnă că 1 din 3 rezidenți este imigrant, conform autorităților locale.
Primele proteste de duminică au avut loc în zona centrului orașului, aproape de clădirea federală, o zonă din apropierea cartierelor Little Tokyo și Chinatown, ambele locuite de un număr mare de imigranți.
Orașe mari precum Los Angeles și New York sunt deseori numite „orașe sanctuar”, cea ce înseamnă că autoritățile locale își limitează cooperarea cu autoritățile de imigrație în ce privește acțiunile de deportare sau arestare a imigranților.
Nivelul de cooperare cu guvernul federal variază de la oraș la oraș. Los Angeles, care și-a desemnat statutul de sanctuar din noiembrie 2024, imediat după victoria lui Donald Trump în alegerile prezidențiale, interzice folosirea resurselor orașului, inclusiv a forțelor de ordine și ai altor angajați în sectorul public, pentru punerea în aplicare a directivelor anti-imigrație.
De asemenea, rezoluția prin care orașul a fost declarat sanctuar interzice și partajarea directă sau indirectă a informațiilor legate de imigranți cu autoritățile federale în domeniul imigrației.
De cealaltă parte, administrația Trump a condamnat orașele sanctuar și a promis să „pedepsească” jurisdicțiile care nu cooperează cu acțiunile radicale ale administrației sale în domeniul imigrației. În aprilie, Trump a ordonat Departamentului Homeland Security și procuroarei generale să facă o listă a jurisdicțiilor sanctuar și să identifice fondurile federale care pot fi blocate pentru aceste locuri.
O luptă politică dură
Tensiunile din societatea americană pe tema imigrației sunt o sursă importantă de capital politic pentru Donald Trump și pentru administrația sa. Deși sondajele arată că o majoritate a americanilor susțin măsurile anti-imigrație, de foarte multe ori americanii au spus că Trump „merge prea departe” în acțiunile sale anti-imigranți.
Președintele american susține încă de la învestirea sa că alegerile din 2024 i-au dat un mandat clar să ia aceste măsuri și că oamenii care l-au ales își doresc aceste măsuri extrem de dure împotriva imigranților. De cealaltă parte, statele mult mai liberale precum California resping aceste noțiuni și fac apel la autoritatea instituțiilor statale în fața celor federale.
În fapt, miza lui Trump este poate la fel de mult câștigarea acestei lupte politice cu rivalii săi democrați din statele albastre mult mai liberale precum este reușita programului său de deportare. Conflictul recent pe care l-a avut cu guvernatorul Newsom, dar și schimbul de replici și de insulte cu acesta dar și cu primărița din Los Angeles arată că Trump își dorește această luptă politică cu democrații „de pe coaste”.
Lupta politică este cu atât mai aprinsă împotriva orașelor-sanctuar. Los Angeles și-a declarat acest statut imediat după alegerea lui Trump la Casa Albă în noiembrie 2024 - o acțiune care era evident că va provoca furia președintelui. Războiul politic cu orașele sanctuar s-a dus inclusiv în ce privește fondurile federale primite de acestea - administrația a încercat să „stranguleze” pe cât posibil finanțarea lor.
Criticii l-au acuzat că încercarea de a înăbuși protestele din Los Angeles cu ajutorul armatei reprezintă primul pas într-un efort mai extins de a crea o dictatură personală în America. Alții l-au acuzat de erodarea normelor democratice prin deportările „fără discernământ” inclusiv a cetățenilor și imigranților cu forme legale de ședere pe teritoriu american.
Cum au erupt protestele violente din Los Angeles
Protestele masive din Los Angeles, care pare că au degenerat într-o uriașă revoltă în metropola americană, au izbucnit după zvonuri legate de un raid anti-imigrație la un magazin de electronice, scrie BBC.
Juan și mai mulți prieteni ai săi s-au adunat în parcarea unui magazin de electronice din Los Angeles la momentul în care protestele uriașe împotriva măsurilor lui Donald Trump au erupt în oraș. În mod obișnuit, la întâlnirile lor participă și câteva zeci de muncitori cu ziua, mulți dintre care sunt imigranți fără acte care încearcă să găsească de lucru la magazine sau la diferiți contractanți.
Duminică, însă, erau doar două mici furgonete cu muncitori pregătiți să ajute la muncă de reparații sau zugrăvire în suburbia Paramount, a cărei populație este în proporție de peste 82 la sută hispanică. Totul se întâmpla la doar o zi după ce magazinul devenise centrul protestelor anti-anti-imigrație, declanșate de zvonuri că muncitorii de acolo fuseseră arestați. Jurnaliștii BBC spun că martorii le-au dat declarații conform cărora zona fusese frecventată de mașini ale agenției anti-imigrație.
Prezența acestora a provocat imediat panică și frică. Apoi au apărut relatări despre raiduri și arestări ale muncitorilor la Home Depot, un loc unde mulți imigranți fără acte din SUA merg să lucreze.
Protestele au erupt, apoi, în forță și au devenit violente după ce oamenii au început să arunce cu pietre și cu cocktail-uri Molotov. Autoritățile au folosit spray-uri cu pipe, au tras cu gloanțe de cauciuc și cu grenade fumigene în mulțime.
Posibilă dezinformare
Totuși, demonstrațiile din Paramount par să fi apărut în urma unei dezinformări. Deși zeci de imigranți fuseseră arestați de autoritățile federale în alte părți ale orașului, zvonurile cu privire la raidul de la magazinul de electronice din Paramount erau doar dezinformări, conform Departamentului Homeland Security (DHS). „În ciuda afirmațiilor false, nu a existat un raid al ICE (agenția federală anti-imigrație) la Home Depot, în LA”, a transmis DHS.
„Nimeni nu știe ce s-a întâmplat cu adevărat. Tuturor ne e frică”, spune Juan, imigrantul din Paramount. Tensiunile din suburbie, în urma cărora o mașină a fost incendiată și mai multe magazine tâlhărite, s-au transformat în catalizatorul pentru ceea ce autoritățile federale americane au descris drept „revoltă” în zona Los Angeles.
Sâmbătă, președintele Donald Trump și-a folosit autoritatea pentru a convoca Garda Națională din California, o acțiune deobicei rezervată guvernatorului statului – asta se întâmpla în a doua zi de tensiuni în metropola americană. După ce protestele au izbucnit și duminică, în a treia zi, soldații Gărzii Naționale au apărut la un business park împrejmuit, vizavi de micul magazin de electronice aflat în centrul protestelor.
„Nu sunteți bineveniți aici!”, le-a strigat soldaților un bărbat cu șapcă Los Angeles Angels în timp ce un alt protestatar a scos o sticlă cu vopsea spray și a scris o înjurătură la adresa ICE pe un zid.
DHS a transmis că zona păzită de Garda Națională este sediul unuia dintre birourile sale și că autoritățile îl foloseau ca pe zonă de planificare. A fost descoperit ulterior de „insurecționiști”.
DHS a mai precizat că a arestat 118 imigranți ilegali în zona Los Angeles în această săptămână, inclusiv cinci persoane despre care autoritățile federale susțin că sunt membri de „găști infracționale”. Conform DHS, aceștia aveau cazierele pline de fapte precum trafic de droguri, violențe și tâlhării.
În timp ce se pregătea să urce la bordul Air Force One în Morristown, statul New Jersey, duminică, Trump le-a spus reporterilor că „sunt mulți oameni violenți în Los Angeles și nu o să-i lăsăm să scape nepedepsiți”.
Haos și revoltă în Los Angeles
Dora Sanchez, o locuitoare din Los Angeles, este încă șocată de imaginile din oraș și de felul în care s-a transformat orașul peste noapte.
Duminică, ea s-a adunat cu alți membri ai comunității la biserica Capela Schimbării, vizavi de locul unde au erupt protestele cu o zi în urmă.
Ea și alți membri ai comunității au vorbit despre revitalizarea comunității hispanice de-a lungul anului și cum ea a devenit tot mai solidară și mai strânsă – o comunitate unde oamenii se cunosc unii pe alții și au grijă unii de ceilalți.
Protestele au fost declanșate de „picătura care a umplut paharul”, spune ea.
Los Angeles este unul dintre cele mai mari orașe „minoritar-majoritare” din Statele Unite. Hispanicii nu doar că depășesc numeric orice alt grup etnic, dar imigranții, în mod specific cei mexicani, reprezintă fundamentul cultural și istoric al comunității de aici.
Unii locuitori spun că au simțit că lucrurile degenerează și că există o tensiune în creștere în oraș după ce administrația Trump a decis să ia în vizor imigranții fără documente din metropolă.
„Este momentul să ne ridicăm. Aceștia oameni sunt familia mea. Aici e Los Angeles. Toată lumea are pe cineva în familie sau știe pe cineva care nu are documente”, spune Maria Gutierrez, o femeie de origine mexicană care a trăit în Los Angeles de când era copil