După anularea alegerilor din 2024 și reorganizarea scrutinului în 2025, comisia parlamentară de control a Serviciului Român de Informații (SRI) a făcut un amplu control privind modul în care în care SRI s-a implicat în protejarea ordinii constituționale. Antena 3 CNN a obținut fragmente din documentul redactat după control de Comisia SRI din Parlament. Parlamentarii Comisiei lansează, în raportul citat, un avertisment sumbru: „Ecourile momentului decembrie 2024 sunt departe de a se fi încheiat.”
În contextul reaprinderii dezbaterii privind atacul hibrid masiv la care a fost supusă România in alegerile prezidențiale din 2024, un document vine să completeze tabloul evenimentelor și acțiunilor din acea perioadă complicată.
Comisia parlamentară de control a Serviciului Român de Informații a efectuat un amplu control de verificare a modului în care principala structură de intelligence a României s-a implicat în protejarea ordinii constituționale, unul din principalele atribute legale pentru SRI. Control vizează atât alegerile din noiembrie-decembrie 2024 cât și cele din 2025.
Iată documentul redactat de Comisia SRI din Parlament:
Astfel, în fragmentele obținute de Antena 3 CNN din documentul redactat de Comisia SRI din Parlament scrie:
„Prima jumătate a anului 2025 a fost influențată de o serie de evenimente politice, economice și de securitate la nivel global, care au modelat inclusiv discursul public și starea generală de securitate din România.
Intervalul de timp menționat a fost caracterizat de un ritm alert al evenimentelor cu relevanță pentru țara noastră pe linii care țin de conflicte cinetice din proximitate, război hibrid, dezinformare și punere la îndoială a ordinii constituționale.
Ecourile momentului decembrie 2024, cu toate implicațiile sale sociale și constituționale, sunt departe de a se fi încheiat.”
Parlamentarii arată că discuția privind securitatea națională nu poate să ocolească rolul pe care îl joacă în această direcție Serviciul Român de Informații.
„Ca atare, dimensiunea specifică afectării stării de securitate națională a preocupat legitim atât societatea, cât și mass media, generând, la nivelul Comisiei, o aplecare susținută pe linia îndeplinirii rolului său legal.
Întreaga conversație publică nu putea să ocolească Serviciul Român de Informații, a cărui activitate este axată pe cunoașterea, prevenirea și combaterea riscurilor evocate. În acest context plin de provocări, Comisia a întreprins activități consecvente în sensul verificării modului în care SRI se achită de....”
În raport se subliniază că senatorii și deputații din Comisie au urmărit să verifice „modul în care SRI își îndeplinește atribuțiile tehnice”.
(...) 1. Apărarea Constituției
*drepturi și libertăți cetățenești
*război cognitive
*dezinformări/manipulări
Asigurarea unui proces electoral corect, aliniat cu prevederile Constituției, reprezintă o condiție majoră pentru buna funcționare a unui stat democratic. Comisia a fost primordial interesată să cunoască explicit care sunt modurile în care SRI gestionează garantarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor în contextual rundelor de alegeri ale începutului de an. Membrii Comisiei au verificat modul în care SRI își îndeplinește atribuțiile tehnice, fără a influența dezbaterea publică și exercițiul electoral”.
Concluziile acestei verificări rămân însă ascunse publicului. „Concluziile tuturor verificărilor și investigațiilor realizate de Comisie sunt sintetizate într-un document care, potrivit cadrului normative și regulamentului Comisiei, este supus rigorilor legii informațiilor clasificate”, se arată în raportul Comisiei SRI.
La fel ca în majoritatea statelor europene, legalitatea activităţii Serviciului Român de Informaţii este asigurată prin control parlamentar. Astfel, conform prevederilor Constituţiei:
- Parlamentul numeşte, la propunerea Preşedintelui României, directorul SRI;
- Anual, sau când Parlamentul hotărăşte, directorul SRI prezintă Parlamentului rapoarte cu privire la activitatea Serviciului;
- Pentru asigurarea controlului civil, Parlamentul a instituit Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI;
Fără precedent: alegeri, anulate de CCR
Judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) au anulat, la data de 6 decembrie 2024 primul tur al alegerilor prezidențiale și a decis ca întreg procesul electoral să fie reluat în integralitate. O decizie fără precedent explicată de judecătorii CCR atunci prin informații că întreg procesul electoral a fost viciat. Dovezile apăreau în rapoartele desecretizate ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
Acele documente arătau rețeaua uriașă de conturi de TikTok care a fost activată cu două săptămâni înainte de alegeri, precum și finanțatorii și susținătorii lui Călin Georgescu, candidatul așa-zis independent care a intrat în turul doi de scrutin.
De asemenea, aceleași documente au arătat și implicarea Federației Ruse, precum și atacuri cibernetice ale unor „actori statali”. Unii dintre susținătorii campaniei implicați în promovarea și cumpărarea de voturi sunt exponenți ai mediilor extremiste de dreapta, infracționale și ai cultelor religioase, implicate anterior în promovarea unor narative proruse, antisemite, anti NATO sau împotriva Ucrainei, au mai arătat documentele desecretizate.
Ulterior, Comisia parlamentară pentru controlul SIE a confirmat influența Federației Ruse în alegerile din România.
Interferența rușilor în alegerile din România a fost confirmată și de Viginum, serviciul francez de supraveghere și protecție împotriva atacurilor digitale, care a arătat cum au fost manipulați algoritmii de pe TikTok pentru a fi avantajat candidatul pro-rus Călin Georgescu.
De altfel, a existat un consens la nivelul Uniunii Europene că alegerile din România au fost anulate ca urmare a intervenției ruse în procesul electoral.