Numele Jorge Mario Bergoglio a fost lăsat în urmă, parte din trecut, când acesta a devenit papă la data de 13 martie 2013. A îmbrățișat un nou nume. Papa Franscic a fost primul pontif care a luat numele Sfântului Francisc de Assisi, sfânt protector al ecologiei și al animalelor, deloc o coincidență, căci regretatul papă a fost un ecologist dedicat și un apărător al Creației de neclintit pe tot parcursul pontificatului său. În 2015, a scris prima enciclică papală ecologică, „Laudato Si: despre grija pentru casa noastră comună”, care a avut un impact uriaș nu doar în rândul comunităților religioase, ci și în rândul organizațiilor de mediu și în politica globală. Enciclica a fost revoluționară și este considerată și în prezent un manifest ecologic.
„Laudato Si’: despre grija pentru casa noastră comună” este o scrisoare în 184 de pagini către Biserică și oameni, în care pontiful și-a expus cele mai importate învățături. A fost scrisă de Papa Francisc și prezentată public în 18 iunie 2015.
Titlul „Laudato Si’” se traduce în „Slavă ție” și provine de la „Cântecul fratelui Soare sau al tuturor creațiilor”, un poem bisericesc compus de Sfântul Francisc de Assissi în 1225, în care Dumnezeu este preamărit prin Creația Sa: soarele, luna, vântul și apa.
Laudato Si: despre grija pentru casa noastră comună
Enciclica a făcut istorie ca prima enciclică papală despre ecologie și Creație din istoria papalității. A fost făcută publică cu câteva luni înainte de Acordul de la Paris din 2015 și a influențat major conversațiile care aveau loc la acea vreme în pregătirea acestui acord între liderii mondial.
„Laudato Si’” a construit poduri între religie și știință și a fost lăudată de mulți din afara Bisericii, de activiști pentru mediu, academicieni și politicieni. În scrisoarea sa, Papa Franscic i-a provocat nu doar pe catolici, ci pe toți oamenii de bună credință să ia acțiune pentru casa noastră comună, Terra.
„A fost prima enciclică de acest fel care a analizat relația dintre oameni și Dumnezeu, precum și dintre oameni și lumea naturală, și care a legat aceste tipuri de relații ca fiind chestiuni ce țin de credință.
Cred că Biserica Catolică trebuie văzută de acum înainte ca o instituție preocupată atât de grija pentru creație, cât și de viața de credință a oamenilor. Nu cred că acest lucru mai poate fi șters,” a spus Christiana Zenner, profesoară asociată de teologie, știință și etică la Universitatea Fordham, pentru NPR.
În cele 184 de pagini, Papa Francisc a reușit să unească credința cu morala și cu știința într-un mod cu totul nou pentru Biserica Catolică și nu numai. El a asemănat grija și iubirea față de Planetă cu grija și iubirea față de aproapele nostru, legea de aur a creștinătății. Antena 3 CNN a scos temele principale abordate de Papa Franscic în enciclica din 2015:
Ecologie integrală
- Totul este interconectat: oameni, animale, natură, economie, societatea
- Grija față de planetă este totuna cu grija față de cei săraci sau vulnerabili
Criza ecologică este o criză morală
- Poluarea, încălzirea globală, despădurirea, lipsa apei nu sunt doar chestiuni tehnice: ele reflectă lăcomia, consumerismul și eșecul moral
- Pământul „plânge” și cei săraci suferă cei mai mult din cauza deteriorării mediului
O critică asupra consumerismului și capitalismului
- Papa Francisc critică „cultura risipei”: cum risipim resurse, ne lepădăm de oameni și tratăm Pământul ca pe o mină cu resurse
- Pontiful a criticat, de asemenea, capitalismul fără limite care împinge atât la exploatarea naturii cât și a demnității umane
O chemare la fapte
- Papa Francisc a îndemnat guvernele, afacerile, dar și indivizii pe cont propriu, să facă schimbarea spre o societate mai sustenabilă
- A promovat energia regenerabilă, agricultura sustenabilă și regândirea economiei pentru a prioritiza oamenii și Planeta
- A făcut apel la educație ecologică și la o „conversie a inimii”, ca să trăim mai simplu, cu recunoștință și în armonie cu Creația
„Laudato Si” este plină de cuvinte poetice, din suflet, profund meditative, care urmăresc să miște sufletul și conștiința cititorului:
De ce natura este sfântă
„Insistența noastră că fiecare om este creat după chipul și imaginea lui Dumnezeu nu trebuie să ne facă să uităm că fiecare creatură are scopul ei. Nicio creatură nu este în plus. Întreg universul material ne vorbește despre dragostea lui Dumnezeu, afecțiunea lui fără limite pentru noi. Pământul, apa, munții: totul este o mângâiere de la Dumnezeu.” (Laudato Si, § 84)
Pământul și săracii plâng
„Pământul însuși, împovărat și devastat, este printre cei mai abandonați și maltratați dintre săracii noștri.”(Laudato Si’ § 2)
„Astăzi, însă, trebuie să înțelegem că o abordare ecologică trebuie să fie totuna cu o abordare socială: trebuie să integrăm întrebări de justiție în debzaterile despre mediu. Săracii și Pământul plâng și avem responsabilitatea să răspundem plânsului lor.” (Laudato Si’ § 49)
„Plânsul Pământului și plânsul săracilor sunt, în fine, unul și același.” (Laudato Si’, § 49)
„Am uitat că și noi suntem din pământul acestui Pământ. Trupurile noastre sunt făcute din elementele ei, respirăm aerul ei, și primim viață și reîmprospătare din apele ei.” (Laudato Si’, § 2)
Despre schimbarea climatică și responsabilitate
„Clima este un bun comun, care ne aparține tuturor și e menit pentru toți.” (Laudato Si’,§ 23)
„Niciodată nu am rănit și abuzat atât de mult casa noastră comună ca în ultimii 200 de ani.” (Laudato Si’, § 53)
„Săracii lumii sunt afectați în mod disproporționat de degradarea ecologică. Ei sunt cei mai vulnerabili și cei mai puțin echipați să gestioneze impactul schimbării climatice.” (Laudato Si’, § 48)
„Haideți să cântăm în timp ce acționăm. Fie ca greutățile noastre și grija pentru planetă să nu ne ia niciodată bucuria speranței.” (Laudato Si’, § 244)
„Multe lucruri trebuie să se schimbe, dar mai presus de toate, noi oamenii, suntem care care trebuie să ne schimbăm.” (Laudato Si’, § 202)
„Nu suntem Dumnezeu. Pământul a fost aici înaintea noastră și ne-a fost dat nouă.” (Laudato Si’, § 67)
Cu toții suntem interconectați
„Totul este conectat. Grija față de mediu trebuie să fie dublată de o dragoste sinceră față de oameni și de un angajament de neclintit pentru a rezolva problemele din societate.” (Laudato Si’, § 91)
„Pentru că toate creaturile sunt conectate, fiecare trebuie prețuită cu dragoste și respect pentru că noi, toate creaturile vii, suntem dependenți unii de ceilalți.” (Laudato Si’, § 42)
„Problemele lumii sunt interconectate, iar soluțiile trebuie să fie holistice.” Laudato Si’, § 141)
„Cu toții putem coopera ca instrumente ale lui Dumnezeu pentru grija față de Creație, fiecare în funcție de cultura sa, experiența și talentul.” Laudato Si’, § 14).
O pledoarie lăudată, dar care nu i-a convins pe sceptici
Reacția la nivel internațional, după publicarea scrisorii, a fost puternică, nu doar în comunitățile religioase, ci și în cele politice, științifice și de mediu.
Oameni de știință din toată lumea au lăudat enciclica, mai ales pentru cum a aliniat teologia cu consensul științific privind schimbarea climatică. Iar oameni de știință premiați cu Nobel, printre care și chimistul Paul Crutzen, au aplaudat scrisoarea Papei Francisc pentru că a recunoscut rolul jucat de om în schimbarea climatică și urgența luării de acțiune.
Catolici din toată lumea au spus despre enciclică că e o chemare la „conversie ecologică”. Enciclica Papei a inspirat formarea mai multor grupuri catolice dedicate climei, inclusiv Mișcarea Catolică Globală pentru Climă, cunoscută astăzi drept Mișcarea Laudato Si’.
De asemenea, în Argentina, țara natală a Papei Francisc, episcopii catolici s-au implicat în sprijinirea referendumului din Ecuador, din 2023, care a blocat extracția de petrol în Parcul Național Yasuní, o zonă de pădure tropicală amazoniană desemnată Rezervație a Biosferei UNESCO în 1989.
Iar în prezent, în Brazilia, episcopii predau în „fiecare parohie din țară despre ecologia integrală”, un concept-cheie al enciclicei din 2015, care afirmă că totul este interconectat.
De asemenea, Arhidieceza din Chicago a anunțat, de ziua Papei din 2023, că va trece la energie 100% regenerabilă în sute de clădiri.
La nivel global, peste 8.000 de familii, școli, grupuri, dieceze și alte organizații au promis acțiuni concrete ca răspuns la enciclica Laudato Si’, potrivit Laudato Si’ Action Platform, relatează NPR.
La acea vreme, enciclica a pus presiune morală și pe liderii de la summitul Climatic de la Paris din 2015 să adopte Acordul care are drept obiective limitarea încălzirii globale și combaterea schimbărilor climatice. Lideri precum Barack Obama, Angela Merkel și Francois Hollande l-au lăudat pe Papa Francisc pentru că a recontextualizat schimbarea climatică nu drept o problemă economică, ci una morală.
Au fost însă și voci de la lideri politici conservatori, mai ales din SUA, care l-au criticat pe Papa Francisc pentru că „face politică”. De altfel, în 2017, la întâlnirea cu Donald Trump, Papa Francisc i-a dăruit o copie din enciclică, sperând că se va răzgândi și nu va retrage țara din Acordul de la Paris.
Nu a reușit, la o săptămână de la întrevederea cu papa, președintele american a anunțat retragerea SUA din acordul pentru climă.
Organizațiile de mediu și activiștii au spus, la unison, că enciclica Papei Francisc a dat autoritate morală și vizibilitate mișcării pentru mediu, mai ales în națiunile unde catolicisimul este răspândit. Activiștii au folosit enciclica pentru a organiza marșuri pentru climă cu credincioșii catolici înaintea Acordului de la Paris.
În presa din toată lumea, enciclica a fost considerată drept o poziție îndrăzneață și progresivă din partea Bisericii, care de cele mai multe ori adoptă viziuni mai tradiționale sau conservatoare. Scrisoarea Papei Franscic a schimbat percepția publică privind rolul Bisericii în chestiuni globale: mulți au fost surprinși și inspirați de tonul Papei Francisc: direct, urgent și modest. Au fost însă și critici din partea celor care nu cred în încălzirea globală și din partea conservatorilor, care au considerat că crtiticile Papei privind economia mondială sunt prea de stânga sau anti-capitaliste.
Papa Francisc a predicat celor deja credincioși
După enciclica din 2015 a regretatului pontif, oamenii de știință au vrut să vadă în ce măsură a reușit acesta să schimbe opiniile oamenilor despre schimbările climatice. Concluzia a fost că Papa a predicat mai mult pentru cei deja credincioși, adică cei care deja credeau că încălzirea climatică este o problemă și încercau să ia acțiune au fost și mai validați de mesajul Papei, în timp ce scepticii au rămas sceptici.
„Ceea ce am descoperit a fost că papa nu a schimbat opinia oamenilor despre schimbările climatice. Papa a schimbat opinia oamenilor despre el însuși,” a spus Asheley Landrum, profesoară asociată de comunicare științifică și psihologie media la Universitatea de Stat din Arizona pentru NPR.
O problemă ar fi și modul în care Francisc și-a transmis mesajul, enciclica e și un manifest ecologic, dar și o critică dură față de capitalism, bogăția excesivă și setea de putere.
Landrum a mai spus că Francisc probabil va fi amintit ca un „avocat al schimbărilor climatice” și ca „un papă ecologist.” Deși poate nu a schimbat multe minți conservatoare, totuși a avut o victorie: „cred că a plantat un steag și a spus că măsurile de combatere a schimbărilor climatice sunt în concordanță cu valorile conservatoare sociale și cu valorile catolice.”
Laudate Deum
La opt ani de la „Laudato Si'”, Papa Francisc a făcut un nou apel la acțiune într-un alt document papal major, „Laudate Deum”. Mai scurtă, mai dezamăgită, scrisoarea e pentru „cei de bună credință în ce privește schimbarea climatică”.
„Este evident deranjat că multă parte a umanității pare să fi ratat mesajul,” a spus Christiana Zenner, profesoară asociată de teologie, știință și etică la Universitatea Fordham, pentru NPR.
Francisc a adresat acest mesaj despre criza climatică „fraților și surorilor mele ai planetei noastre suferinde” și a spus că „cu trecerea timpului, am realizat că răspunsurile noastre nu au fost adecvate, în timp ce lumea în care trăim se prăbușește și ar putea fi aproape de punctul de rupere.”
Moștenirea ecologică lăsată de Papa Francisc în urmă nu e niciodată mai prețioasă, iar îndemnul său la acțiune nu a fost niciodată mai urgent. Apocalipsa climatică e ireversibilă, a anunțat în octombrie 2024 ONU. Planeta a intrat pe un curs ireversibil de încălzire catastrofală. Planurile și politicile actuale ale țărilor vor duce la creșterea temperaturii cu 2,6 până la 3,1 grade Celsius în acest secol, cu șanse zero de a limita creșterea temperaturii la ținta fixată inițial de 1,5 grade C, convenită la Paris în 2015.
Anul 2025 ar urma să fie „unul dintre cei mai călduroşi trei ani” înregistraţi vreodată la nivel mondial. Planeta se supraîncălzește în principal din cauza arderii combustibililor fosili, iar viețile oamenilor și traiul de zi cu zi vor continua să se deterioreze peste tot în lume până când cărbunii, petrolul și gazele vor fi înlocuite. Ca să avem o șansă să limităm încălzirea globală la 1,5 grade Celsius ar trebui ca emisiile combustibililor fosili să scadă cu 45% până în 2030.