Întinzându-se de la coasta Atlanticului din Senegal până la țărmurile Djibouti, la Marea Roșie, Africa desfășoară unul dintre cele mai ambițioase proiecte de mediu încercate vreodată. Cunoscut sub numele de Marele Zid Verde (n.r. Great Green Wall), proiectul se întinde pe aproximativ 8.000 de kilometri de-a lungul regiunii Sahel, o vastă zonă semiaridă aflată la marginea Deșertului Sahara.
Obiectivul său depășește cu mult simpla plantare de copaci. Proiectul urmărește restaurarea terenurilor degradate, combaterea deșertificării, consolidarea securității alimentare, crearea a milioane de locuri de muncă și sprijinirea comunităților în adaptarea la schimbările climatice.
Marele Zid Verde îmbină plantarea arborilor cu refacerea pădurilor, pajiștilor, terenurilor agricole și zonelor umede, readucând viața într-una dintre cele mai vulnerabile regiuni ale lumii din punct de vedere climatic, potrivit Times of India.
Ce este „Zidul Copacilor” de 8.000 km al Africii
Marele Zid Verde a fost lansat de Uniunea Africană în anul 2007, ca un efort pe termen lung destinat combaterii provocărilor de mediu tot mai mari cu care se confruntă regiunea Sahel.
Sahelul traversează continentul african de la vest la est, separând Deșertul Sahara de savanele mai verzi aflate mai la sud.
Viziunea inițială era crearea unei centuri continue de arbori de aproximativ 8.000 de kilometri lungime și 15 kilometri lățime.
Cu timpul însă, oamenii de știință și specialiștii în conservarea naturii au realizat că restaurarea peisajelor este mult mai eficientă decât plantarea unei singure linii de copaci. Astăzi, inițiativa se concentrează pe refacerea pădurilor, pajiștilor, zonelor umede, terenurilor agricole și a vegetației native, adaptând intervențiile la condițiile locale.
De ce are Africa nevoie de un „Zid al Copacilor”
Timp de decenii, regiunea Sahel s-a confruntat cu efectele cumulate ale deșertificării, secetelor prelungite, degradării terenurilor și schimbărilor climatice.
Milioane de oameni care trăiesc în această regiune depind de agricultură și creșterea animalelor pentru a-și asigura existența. Pe măsură ce terenurile fertile s-au degradat, iar precipitațiile au devenit tot mai imprevizibile, comunitățile s-au confruntat cu scăderea producției agricole, insecuritate alimentară și sărăcie.
Marele Zid Verde își propune să inverseze această tendință prin refacerea solurilor sănătoase, îmbunătățirea capacității terenurilor de a reține apa, extinderea suprafețelor acoperite de vegetație și creșterea productivității agricole.
Inițiativa este menită, de asemenea, să consolideze biodiversitatea și să reducă presiunea care îi determină pe mulți oameni să-și părăsească locuințele în căutarea unor oportunități mai bune.
Este mult mai mult decât plantarea de copaci
În ciuda numelui său, Marele Zid Verde nu reprezintă o singură linie neîntreruptă de copaci care traversează continentul.
În realitate, este o colecție de proiecte de restaurare adaptate ecosistemelor locale. În unele zone sunt plantați arbori autohtoni. În altele, fermierii protejează vegetația care se regenerează în mod natural, refac pajiștile, îmbunătățesc calitatea solului, colectează apa de ploaie sau adoptă practici agricole mai sustenabile.
Această abordare flexibilă ajută la adaptarea măsurilor de restaurare la condițiile climatice locale, evitând aplicarea unei soluții unice pentru toate regiunile.
Cifrele din spatele proiectului: 10 milioane de locuri de muncă verzi în toată Africa
Dimensiunea Marelui Zid Verde este impresionantă.
Până în 2030, inițiativa își propune să:
- Restaureze 100 de milioane de hectare de teren degradat, o suprafață comparabilă cu cea a Egiptului.
- Capteze 250 de milioane de tone de dioxid de carbon (CO₂) din atmosferă.
- Creeze 10 milioane de locuri de muncă verzi în întreaga Africă.
- Îmbunătățească securitatea alimentară și mijloacele de trai pentru milioane de oameni care trăiesc în regiunea Sahel.
Peste 20 de țări africane, alături de organizații internaționale, bănci de dezvoltare și organizații de mediu, sprijină această inițiativă.
Progresul a început deja
Deși proiectul mai are încă un drum lung de parcurs, în mai multe țări au fost înregistrate progrese semnificative.
Senegal a plantat milioane de copaci și a restaurat suprafețe întinse de teren degradat, în timp ce Etiopia a reabilitat milioane de hectare prin programe ample de restaurare. Nigeria, Niger și alte state au extins, de asemenea, practicile de gestionare durabilă a terenurilor.
Evaluările recente arată că aproximativ 30 de milioane de hectare au fost deja restaurate. Deși reprezintă un progres considerabil, experții recunosc că atingerea tuturor obiectivelor stabilite pentru anul 2030 va necesita finanțare suplimentară, o cooperare regională mai puternică și îmbunătățirea securității în zonele afectate de conflicte.
Restaurarea naturii
Ecosistemele sănătoase fac mult mai mult decât să susțină viața sălbatică.
Copacii și vegetația autohtonă stabilizează solurile, reduc eroziunea, contribuie la reîncărcarea rezervelor de apă subterană și stochează carbonul care altfel ar rămâne în atmosferă.
Peisajele restaurate oferă habitat pentru păsări, insecte și alte specii sălbatice, făcând totodată fermele mai rezistente în perioadele de secetă.
Pentru comunitățile locale, terenurile mai sănătoase înseamnă adesea recolte mai bogate, pășuni mai sigure pentru animale și venituri mai mari.
Unul dintre cele mai mari proiecte climatice din lume
Marele Zid Verde este considerat pe scară largă una dintre cele mai ample inițiative de restaurare a ecosistemelor lansate vreodată.
Importanța sa depășește granițele Africii, deoarece degradarea terenurilor și schimbările climatice sunt provocări globale. Succesul obținut în Sahel ar putea oferi lecții valoroase pentru restaurarea terenurilor degradate din alte regiuni aride ale lumii.
Inițiativa a devenit, de asemenea, un simbol al modului în care restaurarea mediului poate merge mână în mână cu dezvoltarea economică, demonstrând că protejarea naturii și îmbunătățirea calității vieții oamenilor se pot susține reciproc.
Un zid viu pentru viitor
Spre deosebire de zidurile construite pentru a separa oamenii, Marele Zid Verde al Africii este conceput pentru a reconecta peisajele, a restaura ecosistemele și a întări comunitățile.
Succesul său nu va fi măsurat doar prin numărul copacilor plantați, ci prin existența unor soluri mai sănătoase, a unei faune prospere, a unor mijloace de trai mai sigure și a unei reziliențe sporite în fața schimbărilor climatice.
Pe măsură ce țările din Sahel își continuă eforturile de restaurare, Marele Zid Verde rămâne o dovadă puternică a faptului că unele dintre cele mai mari provocări de mediu ale lumii pot fi depășite doar prin cooperare, răbdare și un angajament pe termen lung față de natură.
Cei 8.000 de kilometri de teren restaurat nu pot fi realizați de un singur guvern și nici într-un singur sezon agricol.
Ceea ce diferențiază cu adevărat Marele Zid Verde de majoritatea promisiunilor privind protecția mediului este faptul că oamenii care au cel mai mult de câștigat sunt și cei care desfășoară efectiv munca. De regulă, aceasta este condiția în care proiectele ample, lente și cu adevărat necesare ajung să fie finalizate.
Obiectiv final de 100 de milioane de hectare restaurate
Cele 30 de milioane de hectare deja restaurate într-unul dintre cele mai dificile peisaje ale lumii reprezintă o realizare remarcabilă, chiar și în raport cu obiectivul final de 100 de milioane de hectare.
Drumul rămas este într-adevăr lung, însă există deja dovezi clare că această abordare funcționează atunci când finanțarea, securitatea și implicarea comunităților locale sunt aliniate. Din acest motiv, întrebarea rămasă este în principal una politică, nu ecologică.
Acest proiect african de plantare a copacilor este considerat pe scară largă un pas inspirațional și esențial în lupta împotriva schimbărilor climatice, determinând numeroși oameni să ceară ca India și alte state să lanseze inițiative similare, de amploare, conduse de comunități și dedicate înverzirii terenurilor.
Există însă și o constatare tristă: în timp ce acest proiect prinde contur, alte ecosisteme esențiale ale planetei continuă să fie distruse simultan.
Între timp, din 1978 încoace, China a plantat 66 de miliarde de copaci și intenționează să mai planteze încă 34 de miliarde până la jumătatea acestui secol, în cadrul unui proiect de mare aploare cunoscut tot sub numele de „Marele Zid Verde”.