Uniunea Europeană plănuiește să propună sancțiuni împotriva mai multor companii chineze care ar fi implicate în și ar susține efortul de război al Kremlinului, în cadrul unei ofensive diplomatice menite să îl convingă pe președintele american, Donald Trump, să preseze Rusia să pună capăt războiului din Ucraina. Donald Trump promite că va impune un embargou dur Kremlinului dacă Uniunea Europeană va înăspri măsurile împotriva Chinei, însă diplomații europeni bănuiesc că președintele SUA doar tergiversează, scrie Politico, miercuri.
La sfârșitul săptămânii trecute, Trump a declarat că se va alătura europenilor în accentuarea sancțiunilor împotriva lui Vladimir Putin, dar numai dacă țările NATO vor opri complet importurile de petrol din Rusia și vor introduce tarife între 50% și 100% împotriva Chinei.
În replică, diplomații europeni vor să arate disponibilitate atât pentru eliminarea fluxului rămas de importuri de petrol rusesc — deja redus semnificativ — cât și pentru sprijinirea eforturilor lui Trump de a exercita presiuni asupra Chinei.
Trei diplomați citați de Politico au spus că discuțiile privind cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni UE, așteptat vineri, includ posibilitatea de a adăuga companii chineze pe lista neagră. Totuși, aceasta rămâne mult sub cererea lui Trump privind tarifele, iar precedentele adăugări de firme chineze nu l-au mulțumit pe liderul american.
Trump a discutat despre pachet cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, marți seara. Într-o postare online despre apel, ea a spus că noile sancțiuni vor viza „crypto, bănci și energie”. Postarea nu a menționat China.
Diplomații europeni spun că se așteaptă ca președintele SUA să fie nemulțumit de eforturile lor și chiar bănuiesc că acesta ar putea pregăti o capcană.
Ei se tem că cererile lui Trump din weekend — în special solicitarea de tarife, pe care UE le consideră imposibile — ar putea fi o schemă pentru a tergiversa măsurile anti-Rusiei, urmând ca apoi Trump să arunce vina pe aliații NATO pentru lipsa de acțiuni pentru oprirea războiului.
„Unele lucruri din mesajul lui au sens. Altele caută motive pentru a nu face nimic”, a spus un oficial european.
Aceeași opinie a fost împărtășită de un reprezentant al unui stat membru: „Trump stabilește condiții care, știind că sunt imposibile, vor servi drept pretext pentru a spune că nu poate face nimic. Este, pur și simplu, un joc pentru a evita responsabilitatea.”
La reuniunea miniștrilor de finanțe G7 de săptămâna trecută, deși a existat „acord total” asupra necesității de a presa Rusia și a sprijini Ucraina, partea europeană a respins cererile lui Trump privind tarifele pentru China, a spus un oficial G7.
„Suntem deschiși la toate acestea — dar cu alte instrumente”, a adăugat el. UE preferă sancțiuni țintite împotriva companiilor care susțin războiul, mai degrabă decât tarife generalizatre.
Război economic pe mai multe fronturi
Pe lângă posibilitatea de a pasa responsabilitatea către aliații occidentali, diplomații europeni cred că Trump pregătește o capcană și cu „dimensiune economică”. Un al patrulea diplomat UE a spus că suspectează — dar nu poate fi sigur — și un motiv comercial.
Tarife de până la 100% pentru importurile din China ar alimenta inflația în Europa și ar submina economia UE. O interdicție totală a energiei rusești ar consolida ambițiile SUA de a-și extinde exporturile de gaz natural lichefiat.
„Președintele Trump arată disponibilitatea SUA de a instrumentaliza vulnerabilitățile Europei pentru propriul câștig geopolitic”, a spus ministrul energiei din Lituania, Žygimantas Vaičiūnas.
Anne-Sophie Corbeau, cercetătoare la Center on Global Energy Policy al Universității Columbia, a vorbit și de un obiectiv concret: „Încearcă să facă Europa să cumpere mai mult LNG american”.
Comisia Europeană a precizat că lucrează de câțiva ani la eliminarea combustibililor fosili din Rusia. „Este ceva ce facem activ de trei ani, practic, și suntem pe drumul cel bun”, a declarat, marți, purtătoarea de cuvânt a Comisiei, Paula Pinho.
Chiar dacă Trump pare pentru prima oară că ar vrea să-și înăsprească discursul la adresa lui Putin, în linie cu dorințele Europei - indentificându-l pe dictatorul rus ca agresor - europenii, dar și unii republicani americani, rămân sceptici cu privire la adevăratele sale intenții.
„Marea întrebare pentru mulți oficiali europeni este: va face parte asta dintr-o strategie mai coerentă? Sau este, de fapt, o încercare a administrației de a se retrage din conflict și de a da vina pe europeni pentru incapacitatea lui Trump de a pune capăt războiului?”, a declarat Mujtaba Rahman, șef pentru Europa la Eurasia Group.
„Pentru a fi coerentă, veriga lipsă este disponibilitatea administrației Trump de a pune presiune pe Putin, lucru pe care europenii nu îl văd deocamdată”, a adăugat el. Trump „continuă să arate destul de clar că nu este dornic să își respecte amenințările față de Rusia”, a spus și un consilier republican.
Dilema europenilor
Uniunea Europeană, însă, are de a ales între a-l ține pe Trump de partea sa și împotriva lui Putin și între a evita o ruptură cu China, de care economia europeană depinde serios.
„Nu vrem să antagonizăm China și India, dar facem tot posibilul pentru a face și americanilor pe plac”, a spus unul dintre diplomații UE. Mai multe țări, inclusiv Danemarca și Polonia, presează Comisia să folosească presiunile lui Trump pentru a forța Slovacia și Ungaria să renunțe la petrolul rusesc.
„Cred că Trump are această pârghie. Ideologic, Ungaria este cea mai apropiată de MAGA în Europa. Va înclina balanța? Nu știu”., a spus un oficial UE de rang înalt. .
Comisia Europeană transmite, însă, că lucrează foarte strâns cu G7 și cu SUA la implementarea sancțiunilor. „Ne coordonăm îndeaproape cu toți partenerii, în special în contextul G7. Evident, SUA este un partener extrem de important”, a spus, luni, Olof Gill, purtătorul de cuvânt adjunct al Comisiei.
În culise, însă, diplomații și oficialii UE insistă că impunerea de tarife Chinei — dar și Indiei, așa cum a sugerat Trump — este imposibilă politic și economic. „Fără comerț cu China și India? Ne-am duce la fund. Ce ar mai rămâne din noi?”, a spus un al cincilea diplomat european.
Un al șaselea a adăugat: „Chiar dacă am ceda cererii și ne-am asuma riscul uriaș, nu există nicio garanție că SUA ne va urma exemplul.” Istoric, UE a făcut distincție între tarife — considerate instrument comercial — și sancțiuni, considerate instrument de politică externă.
Deși abordarea s-a schimbat în ultimii ani, mai ales față de Rusia, mai mulți diplomați și-au exprimat îndoieli asupra compatibilității tarifelor — așa cum le vede Trump — cu dreptul UE. Mai mult, statele UE diferă mult în privința durității cu care ar trebui lovită China, având în vedere dependența economică de aceasta.
În ciuda promisiunilor repetate de diversificare, China reprezintă încă aproximativ 21% din importurile UE. Germania, a cărei economie este strâns legată de China, a pledat mereu pentru prudență, de teama unor daune majore pentru sectoare critice, precum industria auto.
Uniunea European caută, astfel, să utilizeze mai mult controalele la export împotriva companiilor chineze care vând tehnologie militară Rusiei — așa cum a făcut și în pachetele anterioare de sancțiuni.
Problema, spune Agathe Demarais de la European Council on Foreign Relations, este că „odată ce sancționezi aceste firme, ele se redeschid sub alt nume”. „Este, de fapt, un joc de tip care pe care”, a concluzionat ea.