Narcis Popescu

Astăzi este Ziua Europei. În fiecare an, pe data de 9 mai este sărbătorită pacea și unitatea în Europa.

De mai bine de jumătate de an, Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă tema care a ajuns pe buzele celor mai mulți politicieni.

Biroul Permanent al Senatului a decis, luni, să o sancţioneze pe senatoarea Diana Şoşoacă, după scandalul în care aceasta a fost implicată la şedinţa Comisiei Juridice din 13 aprilie.

Trofeul Campionatului European a ajuns la București, oraș gazdă EURO. El a fost înmânat ambasadorului București, Dorinel Munteanu.

Un clip de pe canalul de Youtube al Senatului României, în care Şoşoacă se pronunţa împotriva măştii, a fost şters iar furnizorul de servicii media a avertizat că în caz de recidivă contul instituţiei parlamentare va fi suspendat.

Narcis Popescu a vorbit în cadrul rubricii ''Prezentul continuu'' despre relaţia intelectualilor naţiei cu puterea politică.

Bine v-am găsit, dragi prieteni, aici la "Prezentul continuu", locul în care încercăm să vedem cum trecutul se poate reflecta uneori în oglinda prezentului. Dar înainte de toate, vă propun să audiem ceva.

Astăzi vom vorbi despre justiţie. Mai poate fi ea un privilegiu al puterii acum când au trecut trei decenii de la căderea regimului comunist? Sau garantează democraţia independenţa actului de justiţie?

„Această lege care va pune capăt odată pentru totdeauna atmosferei agitate de până acum, dezbinărilor dintre ei și întreg cortegiul de neplăceri provocate de propaganda politică. Suntem mulțumiți că am scăpat de politică și putem să ne vedem de ale noastre”. Aşa sunau cuvintele unui român simplu care în data de 24 februarie 1938 votase plebiscitul pentru noua constituţie a României Mari care supunea Senatul şi Adunarea Deputaţilor controlului regal.

V-aţi gândit vreodată ce-i leagă pe Nicolae Ceauşescu şi pe Traian Băsescu? Amândoi au încercat să se rupă de trecutul lor cu toate forţele posibile. Comparaţia care poate părea surprinzătoare a fost făcută Narcis Popescu. Jurnalistul Antena 3 explică la rubrica ''Prezentul Continu'' ce decizii au luat cei doi lideri şi ce le-a reuşit.

Elogiat de presa europeană a vremii, Marin Lungu a fost subiectul a două cărţi, iar despre incredibila sa viaţă s-au făcut două filme. Un erou cum alţii nu au, dar de care propria lui ţară azi îşi bate joc. Ajuns la 84 de ani, generalul Marin Lungu trăieşte abandonat, de ţara pe care a servit-o, într-un apartament social, după ce a fost evacuat din locuinţa pe care o cumpărase în urmă cu 13 ani.

Nepotismul din politică pare sa continue şi la alegerile parlamentare de peste două săptămâni. Pe listele partidelor se regăsesc mai mulţi candidati înruditi cu politicieni cunoscuti. Exemplele se pot identifica atât pe listele PSD, cât și pe cele ale PNL, PMP sau USR PLUS.

Suntem în plină campanie electorală, însă în satele din ţară aproape că nu se ştie că peste două săptămâni vor fi alegeri. Asta întrucât, din cauza coronavirusului, evenimentele de campanie şi promovarea andidaţilor se fac mai mult în online, şi nu în stradă, aşa cum era până acum.

Liberalul Mihăiță Găină, luat sub aripă de Ludovic Orban, se poate lauda cu TREI mandate de parlamentar PSD. Acesta a trecut apoi în tabăra liberalilor, dar nu înainte de a contribui la răsturnarea Guvernului Dăncilă, gest pentru care a fost răsplătit de cu un loc eligibil pe listele PNL pentru scrutinul de pe 6 decembrie.

Pe listele partidelor pentru alegerile din 6 decembrie s-au strecurat specilaişti de top în lingvistică. De exemplu, liberalii îl au pe lista PNL Alba pe Vasile Răcuci care declară public că vorbeşte limba română la un nivel "experimentat".

Aflată la final, actuala legislatură numără mai mulţi parlamentari care în cei 4 ani de mandat s-au simţit în Palatul Parlamentului ca la Masa tăcerii. 

Cazul deputatului Mirela Furtună (foto) ilustrează perfect situaţia în care cineva ajunge, pe neaşteptate, într-un post cu răspundere înaltă şi toată lumea se întreabă cum a fost posibil. Furtună a intrat în Parlament prin intervenţiile conjugate a doi oameni: preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea, Horia Teodorescu şi fostul ministrul de Finanţe Orlando Teodorovici.

Imaginea Guvernului Orban s-a erodat de la începutul pandemiei și din cauza liberalilor. Membri de seamă ai PNL au ajuns în mai multe rânduri în atenția publică fiind acuzați că încalcă tocmai deciziile luate de Executiv care erau obligatorii pentru toți românii.

Guvernul întoarce armele și atacă la CCR legea care ajută românii aflați în situații vulnerabile să primească măști de protecție de la stat. În condițiile în care masca de protecție este obligatorie în spațiile închise, legea prevedea ca românii defavorizați să primească în fiecare lună câte 30 de măști gratuite. Executivul însă nu este de acord.