Serviciul de spionaj al Chinei derulează de cel puțin doi ani o campanie secretă prin care ajută companiile chineze să obțină, inclusiv prin contrabandă, cipurile AI avansate interzise la export de Statele Unite. Potrivit The New York Times, care citează oficiali occidentali și asiatici, operațiunea este condusă de o echipă care îi raportează direct ministrului securității statului, Chen Yixin, un apropiat al lui Xi Jinping. Dezvăluirile vin în plin scandal Nvidia, după ce o femeie de afaceri chineză a fost acuzată că l-a spionat pe șeful companiei, Jensen Huang.
Când și-a actualizat prioritățile anul acesta, principala agenție de spionaj a Chinei a adăugat pe listă un obiectiv care spune multe: depășirea barierelor impuse de Occident asupra tehnologiilor pe care Xi Jinping le consideră esențiale pentru ascensiunea țării.
În centrul acestui efort se află semiconductorii avansați necesari pentru inteligența artificială, inclusiv cipurile pe care Statele Unite le-au interzis companiilor americane, precum Nvidia, să le exporte în China.
China trebuie să „adopte măsuri extraordinare pentru a intensifica eforturile de obținere a tehnologiilor de bază în sectoarele prioritare”, le-a spus Xi în ianuarie membrilor Biroului Politic, consiliul format din înalții oficiali ai partidului, potrivit textului oficial al discursului său. „Cât mai repede cu putință, rezolvați problemele de tip «strânsoare» care frânează dezvoltarea industriilor viitorului”.
Agenția de spionaj, Ministerul Securității Statului, s-a dedicat multă vreme eliminării amenințărilor la adresa regimului Partidului Comunist. Acum, și-a făcut o prioritate din obținerea cipurilor semiconductoare avansate și din colectarea de informații despre ele, potrivit mai multor oficiali din serviciile de securitate și informații, actuali și foști, din guverne din afara Chinei, din Asia, Statele Unite și Europa.
Felul în care agenția chineză încearcă să obțină cipuri avansate și informații despre ele a devenit o întrebare centrală în cazul Alicei Huang. Este vorba despre o femeie de afaceri chineză despre care oficiali americani spun că a colaborat cu agenția chineză pentru a-l spiona pe Jensen Huang, directorul executiv al gigantului american Nvidia, acuzații dezvăluite pentru prima dată de The New York Times.
Alice Huang nu a răspuns solicitărilor de a comenta, iar China a respins acuzațiile de spionaj, numindu-le „pură fabulație”.
Campania agenției chineze de spionaj pentru obținerea de cipuri, ale cărei detalii nu au mai fost făcute publice până acum, se desfășoară de cel puțin doi ani, potrivit oficialilor actuali și foști. Aceștia au vorbit sub protecția anonimatului, pentru a putea discuta informații sensibile.
Printre principalele elemente ale campaniei:
- Șeful agenției de spionaj, Chen Yixin, care deține titlul de ministru al securității statului, a înființat o echipă de lucru care conduce efortul și îi raportează direct, au declarat mai mulți oficiali străini. Chen lucrează sub conducerea lui Xi încă din perioada în care amândoi erau oficiali în provincia Zhejiang, din estul Chinei, unul dintre leagănele boom-ului high-tech chinez.
- Grupului i s-a încredințat sprijinirea activității de „contra-blocadă” a Chinei, adică a eforturilor de a ocoli controalele la export impuse de Statele Unite și de aliații lor.
- Campania presupune inclusiv ajutarea companiilor chineze să achiziționeze cipuri avansate și să le introducă prin contrabandă în China.
- Grupul strânge, de asemenea, informații despre sectorul semiconductorilor și despre lanțurile sale de aprovizionare, potrivit mai multor oficiali informați despre campanie.
În aprilie, Chen a făcut publică noua misiune. „Aprofundați lupta împotriva blocadelor și promovați în mod cuprinzător inovația, dezvoltarea industrială și aplicațiile inteligenței artificiale”, a scris Chen într-o revistă a Partidului Comunist.
„Concentrați-vă pe înlăturarea «strânsorii» asupra tehnologiilor critice”, a scris el, cerând rezolvarea problemei tehnologiilor care „nu pot fi obținute nici cerând, nici cumpărând, nici implorând”.
„Chen le transmite conducerii partidului și propriilor oameni că agenția sa ridică competiția cu SUA în domeniul AI la rang de prioritate maximă, pe termen lung”, a declarat Alex Joske, director al departamentului de securitate al firmei de consultanță Garnaut Global, care studiază aparatul de securitate chinez. „Le spune ofițerilor săi să găsească tot mai multe moduri de a duce această luptă.”
O strategie centrală
Campania ministerului face parte dintr-un efort mai amplu al Partidului Comunist de a depăși restricțiile impuse de Occident asupra tehnologiilor critice.
China este hotărâtă să recupereze decalajul față de Statele Unite în ceea ce privește capacitatea de calcul necesară progresului în inteligența artificială.
La vârf, acest efort este coordonat de Comisia Centrală pentru Știință și Tehnologie. Comisia este un organism secret al Partidului Comunist, înființat de Xi în 2023.
Asta s-a întâmplat la scurt timp după ce Departamentul american al Comerțului a început, la finalul lui 2022, să interzică exportul direct în China al cipurilor avansate Nvidia, de teamă că acestea ar putea ajuta Beijingul să spargă sistemele americane de criptare și să proiecteze noi arme.
Comisia de partid se situează deasupra ministerelor și este condusă de Ding Xuexiang, unul dintre cei doar șapte membri ai Comitetului Permanent al Biroului Politic, cercul restrâns al puterii în Partidul Comunist.
„Puterea de calcul este un indicator major al puterii naționale în ansamblu”, a declarat Ding în mai, în timpul unei vizite la instalații energetice și de calcul din Beijing și din regiunile învecinate, care fac parte dintr-o rețea națională de calcul pentru AI aflată în plan, potrivit Xinhua, agenția oficială de presă a Chinei.
Xi a creat comisia pentru a mobiliza mai eficient oamenii de știință, institutele și laboratoarele din toate ministerele, precum și companiile, în slujba priorităților naționale, cum ar fi atingerea autonomiei tehnologice.
Comisia apare rareori în presa chineză, iar bugetele și planurile ei nu sunt făcute publice. Cu toate acestea, ea a devenit motorul planurilor lui Xi de a obține supremația tehnologică, a explicat Christopher K. Johnson, fost analist al Agenției Centrale de Informații (CIA) specializat pe China. Directorul comisiei, Ding, este de multă vreme un apropiat al lui Xi și ocupă și funcția de vicepremier responsabil cu politicile din domeniul științei și tehnologiei.
„Lupta anti-blocadă” a agenției de spionaj
Serviciul de spionaj al Chinei și alte structuri guvernamentale caută de decenii să obțină tehnologie și rezultate ale cercetării din străinătate, folosind atât metode deschise, cât și ilicite.
Însă sub conducerea lui Xi, acest efort a devenit mai urgent și mai bine coordonat de la cel mai înalt nivel, inclusiv în domeniul inteligenței artificiale, au spus mai mulți experți.
Pe tot parcursul acestui an, Chen, șeful agenției, a repetat că „lupta anti-blocadă” este una dintre atribuțiile esențiale ale Ministerului Securității Statului.
„Anumite țări fac tot ce le stă în putință pentru a impune Chinei o «strânsoare» în domeniile tehnologiilor critice”, scria Chen anul trecut într-o revistă de partid. „Competiția tehnologică dintre marile puteri a intrat în faza sa cea mai intensă, cea mai grea și cea mai critică, a luptei corp la corp”.
Pe măsură ce companiile americane, urmate de cele chineze, au dezvoltat modele AI tot mai puternice, oficialii de la Beijing au înțeles tot mai bine că inteligența artificială le poate amenința puterea, atât în interior, cât și în exterior, a declarat Gregory C. Allen, fondatorul și directorul executiv al Decision Tree Research, o firmă specializată în AI și alte tehnologii avansate.
În septembrie, Chen însuși a dat drept exemple de noi amenințări de securitate cibernetică companiile tehnologice americane și modelele lor AI, precum Claude Mythos și GPT-5.5-Cyber, atunci când a descris riscurile pe care AI-ul le reprezintă pentru controlul partidului asupra puterii.
„Conducerea de vârf a Chinei înțelege că AI-ul are o importanță strategică critică și că supremația în AI este, evident, legată de supremația în domeniul semiconductorilor”, a declarat Allen, fost înalt oficial al Centrului Comun pentru Inteligență Artificială din cadrul Departamentului american al Apărării.
Chen a devenit ministru al securității statului la finalul lui 2022, iar la puțin peste un an după aceea ministerul avertiza că AI-ul „va transforma, foarte probabil, în viitorul apropiat, în mod profund peisajul securității naționale”.
În 2024, ministerul afirma că ofițerii săi obțin succese împotriva încercărilor „Statelor Unite și ale altor țări occidentale de a ne ține blocați la nivelul de jos” al tehnologiei.
Rolul companiilor și al altor organizații
China a folosit uneori organizații-paravan sau cercetători pentru a strânge informații despre tehnologia AI din străinătate, a spus consultantul Alex Joske.
„MSS folosește fără nicio reținere acoperiri de afaceri”, a spus el, „și nu are nicio problemă să coordoneze oameni drept surse fără să le spună direct că lucrează pentru MSS”.
Astfel de acoperiri pot include organizații care, aparent, se ocupă de cercetare academică. În septembrie, MI5, serviciul de securitate britanic, a afirmat că un institut de cercetare chinez legat de agenția de spionaj a Chinei a atras oameni de știință britanici în proiecte de cercetare care, aparent fără știrea acestora, „îmbunătățesc direct capacitatea tehnică de spionaj a MSS”.
Companii precum Megaspeed, cea fondată de Alice Huang, sunt considerate un alt posibil instrument de colectare a informațiilor.
Rolul exact al Alicei Huang în efortul ministerului legat de cipuri rămâne neclar. Oficiali americani spun că Alice Huang, care avea o aventură cu fondatorul Nvidia, Jensen Huang, a transmis Beijingului informații despre el. Guvernul american investighează și compania Megaspeed pentru contrabandă cu cipuri avansate în China.
Megaspeed, cu sediul în Singapore, a cumpărat cipuri Nvidia în valoare de miliarde de dolari și a intrat pe piața serviciilor de putere de calcul de înaltă performanță pentru companii chineze. Asemenea servicii le-au permis firmelor chineze să folosească cipuri Nvidia în centre de date din străinătate, ocolind astfel regulile americane care interzic vânzarea celor mai avansate cipuri AI direct către companiile chineze.
Săptămâna trecută, The Times a relatat și că Megaspeed ar fi putut sprijini, prin intermediul gigantului chinez de internet Alibaba, un laborator cu legături cu armata chineză. Alibaba este client și finanțator al Megaspeed. Furnizarea de cipuri Nvidia pentru sprijinirea cercetării militare chineze ar încălca legea americană.
O purtătoare de cuvânt a Alibaba a declarat: „Orice sugestie că Alibaba furnizează servicii armatei este nefondată. Contractul de servicii Alibaba Cloud interzice strict folosirea produselor și serviciilor noastre în orice scop militar”.
Pentru a închide ceea ce mulți la Washington consideră o portiță legală, administrația Trump a anunțat luni că va merge mai departe cu o nouă reglementare, menită să împiedice China să acceseze semiconductori avansați de la Nvidia și alte companii americane prin intermediul centrelor de date din afara Chinei.
Noua restricție va obliga centrele de date din străinătate să obțină o licență guvernamentală înainte de a furniza „volume semnificative de putere de calcul” unor firme cu sediul în țări aflate pe o listă care include China, Rusia și Iranul. Măsura intră în vigoare în aproximativ 90 de zile.
Restricția ar putea face și mai urgentă căutarea autonomiei tehnologice de către China, un obiectiv pe care Xi l-a prezentat drept o luptă pentru supraviețuire, cu trimitere la trecutul revoluționar al partidului.
„Asemenea Armatei Roșii în Marele Marș, pornim acum într-un nou Mare Marș”, le-a spus el tehnicienilor luna trecută, în timpul vizitei la un centru de date AI aflat în construcție în nordul Chinei. Xi făcea referire la marșul epuizant al trupelor comuniste din anii 1930, care a consolidat poziția lui Mao în fruntea revoluției. „Sunteți o armată în lupta pentru autonomie tehnologică avansată”.