Pe măsură ce Europa se sufocă sub al treilea val de căldură al anului, cu temperaturi care ar putea atinge 43°C în zona mediteraneeană, o victimă mai puțin vizibilă a caniculei iese la suprafață: rețeaua electrică. Goana după aer condiționat împinge consumul de energie spre noi recorduri, iar un studiu pe 85 de țări arată că Grecia, Muntenegru și Turcia sunt cele mai expuse riscului de pene de curent, scrie Euronews.
Rețeaua energetică a Europei este pusă la încercare, în timp ce continentul se sufocă sub al treilea val de căldură al anului.
Meteorologii avertizează că temperaturile ar putea atinge 43°C în zona mediteraneeană săptămâna aceasta, iar Europa de Vest se pregătește pentru o căldură potențial record.
Franța a plasat deja peste jumătate din cele 96 de departamente sub cod roșu de pericol pentru viață, îndemnându-și cetățenii să evite expunerea directă la soare și să dea dovadă de „vigilență absolută”.
De cealaltă parte a Canalului Mânecii, serviciul meteorologic britanic Met Office avertizează că temperaturile din sudul Angliei ar putea atinge 38°C în zilele următoare, însoțite de nopți tropicale „periculoase” (în care temperatura nu coboară sub 20°C pe parcursul a 24 de ore).
Germania, Spania, Portugalia și Elveția se așteaptă, de asemenea, la temperaturi caniculare, care încep să dea peste cap viața de zi cu zi.
În toată Europa, sute de școli s-au închis sau și-au scurtat programul, iar serviciile feroviare din orașe aglomerate precum Paris și Bruxelles au fost reduse pentru a scădea riscul de defecțiuni. Festivalul Fête de la Musique de la Paris s-a desfășurat totuși în weekend, însă autoritățile au interzis participanților consumul de alcool în spațiile publice, pentru a reduce riscul de deshidratare.
Dar mai există o victimă a căldurii extreme la care majoritatea oamenilor nu se gândesc: electricitatea.
Cum afectează temperaturile ridicate rețeaua energetică a Europei
Europa se confruntă adesea cu un vârf al consumului de electricitate în timpul valurilor de căldură, din cauza nevoii crescute de răcire. De fapt, răcirea spațiilor – în principal aparate de aer condiționat și ventilatoare – a consumat în 2022 aproximativ șapte la sută din electricitatea la nivel mondial.
„Lumea se coace în căldură extremă, ceea ce împinge tot mai sus cererea de răcire”, avertiza Agenția Internațională pentru Energie (AIE) încă din 2023.
„Temperaturile care sparg recorduri alimentează cererea de aer condiționat și provoacă creșteri bruște ale consumului de electricitate – ceea ce poate declanșa un cerc vicios de emisii crescute de gaze cu efect de seră, care, la rândul lor, încălzesc planeta și mai tare”.
În timpul valului de căldură de la începutul verii lui 2025, Franța a înregistrat un vârf de consum seara cu 25% peste media din afara sezonului, din cauza răcirii – și asta în condițiile în care țara are o rată relativ scăzută de deținere a aparatelor de aer condiționat.
Care țări vor avea cele mai mari creșteri ale consumului de electricitate?
Site-ul de comparare a prețurilor Compare the Market a analizat 85 de țări, reprezentând circa 90% din consumul global de electricitate, pentru a înțelege cum se modifică cererea în lunile cu temperaturi extreme.
Studiul a comparat consumul din cele mai călduroase 10% dintre luni ale fiecărei țări cu cel din lunile cu temperaturi normale.
Cercetătorii au constatat că Grecia s-a clasat pe primul loc la nivel mondial, cu o creștere a cererii de electricitate de 38,62% în perioadele de căldură extremă. Asta echivalează cu un consum suplimentar de 143,08 kWh de persoană pe fiecare lună de caniculă.
Muntenegru a venit pe locul al doilea, cu o creștere de 22,49%, urmat de Turcia (21,91%), Croația (17,76%), Italia (14,22%) și Spania (8,86%).
Țările europene cu cele mai lungi pene de curent anuale
Atunci când cererea totală de electricitate depășește capacitatea de producție disponibilă sau limitele fizice ale rețelei, frecvența electrică a sistemului poate scădea – provocând o pană de curent.
Folosind datele din cei mai recenți cinci ani disponibili, Compare the Market a analizat și durata medie și costul estimat la nivel de gospodărie al penelor de curent din mai multe țări.
Dintre țările europene analizate, Ungaria a înregistrat cea mai lungă durată medie a penelor, de 2,92 ore pe an, urmată de Slovenia, cu 2,16 ore, și Grecia, cu 1,63 ore.
„Deși Italia are o durată medie a penelor mai mică decât Grecia, numărul mare de gospodării face ca aceasta să înregistreze cel mai ridicat cost total estimat la nivel de gospodărie dintre țările europene evidențiate”, arată studiul. „Penele de curent din Italia sunt estimate să coste gospodăriile aproximativ 154,7 milioane de euro pe an, urmate îndeaproape de Polonia, cu 152,1 milioane de euro”.
Aceste cifre provin dintr-o ipoteză standard privind „valoarea sarcinii nealimentate” (value of lost load), folosită în economia energiei pentru a estima costul lipsei de curent (de exemplu, alimentele alterate, pierderea încălzirii sau a răcirii, întreruperea internetului și disconfortul general). Ele nu se bazează pe prețurile locale ale electricității.
Pot energiile regenerabile să salveze rețeaua europeană suprasolicitată?
În iunie și iulie anul trecut, Europa a trecut printr-un val de căldură în care temperaturile au atins 40°C, ceea ce a dus la o creștere a cererii zilnice de energie de până la 14%. Combinat cu defecțiunile centralelor termice, acest lucru a generat o creștere de două-trei ori a prețurilor medii zilnice ale energiei.
Totuși, potrivit grupului de analiză energetică Ember, producția record de energie solară din UE a contribuit la menținerea stabilă a aprovizionării, în pofida vârfului de cerere.
„În zilele de vârf ale valului de căldură, energia solară a livrat până la 50 GW de putere doar în Germania, generând între 33 și 39% din electricitatea țării”, arată Ember. „Germania dispune de 14 GW de capacitate de stocare în baterii și 10 GW de stocare prin pompare, ceea ce a ajutat la înmagazinarea unei părți din energia solară pentru a fi folosită după apusul soarelui”.
Ştiri video recomandate
