În timp ce Europa investește masiv în construirea centrelor de date, mulți muncitori români care lucrează pe aceste șantiere sunt expuși la condiții periculoase de muncă ori cazare insalubră. De asemenea, salariile nu le sunt plătite și se confruntă cu practici abuzive de muncă. O investigație realizată de The Guardian și Investigate Europe scoate la lumină mărturii și dovezi privind exploatarea lucrătorilor migranți, mulți dintre ei fiind români. Ancheta a evidențiat cazul unui electrician grav accidentat pe un șantier Google din Belgia și a unor muncitori cazați în condiții improprii pe un șantier Microsoft din Suedia, care, în plus, luptă să-și recupereze salariile.
Sandu a suferit arsuri grave în urma unei electrocutări: „Am orbit complet”
În luna martie, Sandu Dumitrescu (nume fictiv), electrician român, era la finalul turei pe un vast șantier al centrului de date Google din Saint-Ghislain, Belgia, când a primit solicitare. Bărbatul de 34 de ani era electricianul responsabil cu testarea instalațiilor și în ziua aceea lucrase aproape 10 ore. Spune că astfel de sarcini primite în ultimul moment erau ceva obișnuit: „Nu aveam de ales. Oamenii au fost concediați după ce au spus nu”.
Era o sarcină pe care Sandu o mai îndeplinise de multe ori și care presupunea o serie de teste pentru măsurarea siguranței și integrității cablajului electric. Un costum de protecție era încuiat într-o încăpere pentru echipamente. Drumul dus-întors pentru a-l recupera ar fi adăugat încă 15 minute la durata lucrării, spune el, iar oamenii așteptau, așa că a decis să nu se mai ducă după costum.
Odată ajuns în camera de testare a tensiunii, Sandu spune că managerii i-au confirmat că liniile electrice fuseseră scoase de sub tensiune. La prima rundă de teste, totul a decurs conform planului. Apoi, la al doilea test, în timp ce ținea în mână un clește izolat, a conectat cablurile. De data aceasta, însă, liniile erau sub tensiune.
Explozia s-a produs instantaneu și a avut consecințe catastrofale. În câteva milisecunde, un curent de 12.000 de amperi la 400 de volți i-a lovit fața și partea dreaptă a corpului. „Am orbit complet”, povestește el. Când medicii l-au preluat la Grand Hôpital de Charleroi, spune că a fost plasat în comă indusă timp de cinci zile.
Documentele medicale consultate de The Guardian și de Investigate Europe arată că arcul electric care l-a electrocutat pe Sandu i-a provocat arsuri pe 12% din suprafața corpului: arsuri de gradul al doilea la nivelul feței și gâtului, precum și arsuri de gradul al treilea pe umărul drept și degetele mâinii drepte.
Când s-a trezit după operație, în secția de terapie intensivă, o săptămână mai târziu, soția lui se afla la căpătâiul lui. Spune că își simțea întregul corp ca pe o „bășică încinsă... Durerea era atât de mare. Inima omului nu o poate cuprinde”.
Sandu afirmă că directorul regional al Google, un reprezentant al Dornan Engineering - o companie irlandeză care supraveghea firma contractoare pentru care lucra - și recrutorul său au venit să-l viziteze. În timp ce zăcea pe patul de spital, cu trupul bandajat, directorul Google i-ar fi spus că a avut noroc să supraviețuiască.
Până în prezent, nicio companie și niciun antreprenor nu par să fi fost considerați responsabili pentru accident. Inspectoratul local de muncă și-a încheiat ancheta la sfârșitul lunii octombrie, fără să constate nicio abatere.
Un purtător de cuvânt al Dornan Engineering a declarat că firma este „dedicată menținerii unor condiții de muncă sigure, respectării legislației muncii aplicabile și învățării continue, pentru a contribui la prevenirea repetării unor incidente de acest fel”.
Electrocutarea suferită de Sandu pare brutală și traumatizantă, însă, potrivit unei anchete de cinci luni realizate de Investigate Europe și The Guardian cu privire la condițiile în care lucrează muncitorii migranți pe șantierele centrelor de date din Suedia, Norvegia, Belgia și Țările de Jos, cazul său este departe de a fi unul izolat.
Centrele de date se construiesc cu muncitori migranți exploatați
Europa traversează o perioadă de expansiune accelerată a centrelor de date, cea mai amplă creștere a infrastructurii pe care continentul a cunoscut-o în ultimele decenii. Peste 2.300 de centre de date transformă rapid peisajul fizic și energetic al Europei - cel puțin 500 dintre ele aflându-se în Regatul Unit - iar alte sute sunt în curs de construire.
Sindicatele avertizează însă că eforturile Europei de a-și asigura suveranitatea tehnologică se bazează tot mai mult pe exploatarea lucrătorilor migranți.
În zeci de interviuri, au fost descoperite dovezi privind accidente soldate cu răni grave și infirmități, condiții de locuit insalubre, un focar de boală infecțioasă care nu a fost raportat, salarii neplătite și practici abuzive de angajare.
În Regatul Unit, anul trecut, un antreprenor general a murit în timp ce lucra pe șantierul unui centru de date. În 2024, a fost raportat un alt deces la o stație electrică de transformare construită pentru un centru de date Microsoft. Anul acesta au fost înregistrate accidente grave și la proiecte din Italia, Suedia, Norvegia și Belgia, iar practici abuzive de muncă au fost descoperite la proiecte din întreaga lume, inclusiv în Brazilia.
Adrian reclamă condiții inumane de cazare
La periferia orașului Gävle, aflat la două ore de mers spre nord de Stockholm, dincolo de căsuțe cu structură din lemn și păduri dese de pini, se află un drum asfaltat și neted care duce către un astfel de șantier. Această zonă izolată face parte dintr-un plan de extindere în valoare de 3 miliarde de euro, desfășurat pe o suprafață de 130 de hectare și demarat în iunie 2024, pentru extinderea infrastructurii Microsoft de centre de date destinate inteligenței artificiale.
Unul dintre subcontractorii de pe șantier este BenBau, o companie de construcții deținută de irlandezi. Firma se numără printre cele 148 de companii care lucrează sub coordonarea Collen Construction pe șantierul din Gävle, dintre care 28 sunt subcontractori direcți.
De luni întregi, românul Adrian (nume fictiv), în vârstă de 45 de ani, și colegii săi care lucrează pentru BenBau pe șantierul Microsoft sunt tot mai revoltați. Aceștia au prezentat dovezi privind condițiile supraaglomerate de cazare - 24 de persoane folosind aceeași bucătărie și 14 bărbați împărțind o singură baie - și spun că au semnalat infestări cu dăunători, sisteme de ventilație defecte și lipsa încălzirii în timpul iernilor suedeze, când temperaturile scad sub zero grade. Problemele persistă însă.
Cazul românului cu tuberculoză
Astfel de condiții pot favoriza transmiterea bolilor. În februarie anul acesta, un muncitor român - Mihai, de 60 de ani - a fost testat pozitiv pentru tuberculoză activă, potrivit documentelor medicale. La scurt timp, alți bărbați care locuiau în aceeași locuință comună au prezentat simptome similare. Potrivit muncitorilor, BenBau i-a informat inițial doar pe câțiva dintre bărbații care împărțeau spații apropiate cu lucrătorul infectat, după care le-a spus că testarea era opțională. După ce primul muncitor care contractase boala a plecat la spital, BenBau a mutat un alt lucrător în dormitorul acestuia.
Răspunsurile la solicitările formulate în baza legislației privind accesul la informațiile de interes public, adresate autorităților suedeze responsabile cu securitatea și sănătatea în muncă și Agenției de Sănătate Publică, arată că nu fusese raportat niciun focar epidemic.
70 de muncitori români nu și-au primit salariile la timp
Condițiile de locuit și de muncă reprezintă doar o parte a problemei. Peste 30 de muncitori au prezentat publicațiilor The Guardian și Investigate Europe sute de fluturași de salariu care par să indice că unii dintre ei lucrau până la 50 sau 60 de ore pe săptămână fără să primească plata orelor suplimentare și fără să beneficieze integral de plata concediilor. Întrucât mulți lucrători străini nu cunosc bine legislația, sindicatele avertizează că inegalitățile se pot instala rapid.
Cu doar câteva zile înainte de publicarea acestei anchete, sindicatul Solidariska Byggare, care îi reprezintă pe cei 70 de muncitori români de pe șantierul Microsoft din Gävle, a negociat o înțelegere cu BenBau. Potrivit sindicatului, aceasta le va permite muncitorilor să recupereze salariile restante și va garanta sindicatelor accesul pe șantiere.
Un purtător de cuvânt al BenBau a declarat că firma „tratează cu maximă seriozitate toate preocupările legate de bunăstarea, sănătatea și siguranța angajaților noștri” și dispune de „proceduri stricte pentru raportarea, investigarea și soluționarea problemelor semnalate la locul de muncă”.
Din 2021, Autoritatea Suedeză pentru Mediul de Muncă (AV) a deschis 50 de dosare privind condițiile de muncă de pe șantierele centrelor de date în care sunt implicate Microsoft și mai multe companii irlandeze, potrivit unui răspuns la o solicitare de acces la informații de interes public.
La începutul acestei luni, un muncitor al unei firme contractoare a căzut printr-o trapă din acoperiș în timp ce efectua lucrări de întreținere la un sistem de ventilație pe șantierul Microsoft din Gävle, potrivit informațiilor obținute printr-o solicitare adresată AV.
În octombrie 2021, un stivuitor ar fi trecut peste piciorul unui supraveghetor care lucra pentru Collen pe același șantier. Ulterior, muncitorul a avut nevoie de o intervenție chirurgicală. Un raport de incident transmis de Collen autorităților responsabile cu securitatea muncii arată că fusese folosit utilajul greșit, că șoferul nu deținea certificarea oficială necesară pentru a-l opera și că planul de ridicare a sarcinii era incomplet. Cu toate acestea, planul fusese aprobat. Autoritatea pentru Mediul de Muncă nu a considerat că existau motive pentru a sesiza procurorii în privința angajatorului.
Un purtător de cuvânt al Collen a declarat: „Ne angajăm să ne asigurăm că fiecare șantier Collen este un loc de muncă sigur, sănătos și decent, în care toată lumea este tratată cu demnitate, iar drepturile fundamentale ale omului sunt protejate. Avem aceleași așteptări de la întregul nostru lanț de aprovizionare și nu tolerăm nicio conduită care contravine acestor principii.
Proiectele noastre sunt supuse unor verificări riguroase privind respectarea propriilor politici și proceduri obligatorii, a cerințelor clienților noștri, a tuturor legilor și reglementărilor aplicabile, precum și a standardelor recunoscute din industrie, în fiecare jurisdicție în care ne desfășurăm activitatea”.
Probleme în întreaga Europă
Un tipar similar se regăsește în întreaga Europă, afirmă James McCabe de la Unite the Union, o organizație sindicală irlandezo-britanică ce reprezintă peste 1,2 milioane de lucrători.
„Peste tot unde am întâlnit contractori irlandezi implicați în construirea centrelor de date pentru marii giganți tehnologici, am descoperit că sindicatele nu beneficiază de accesul obișnuit și efectiv la șantiere... Am constatat, de asemenea, motive serioase de îngrijorare privind infracțiunile legate de muncă și exploatarea lucrătorilor”, afirmă acesta.
Johan Danielsson, raportor al Parlamentului European responsabil de reglementarea lanțurilor de subcontractare, declară: „Dacă oamenii le permit acestor mari multinaționale americane să vină aici și să importe modele de afaceri ostile sindicatelor, atunci apare o problemă. Pentru că, dincolo de gard, aceste companii abuzează de lucrători și nu vor ca nimeni să afle acest lucru”.
Un purtător de cuvânt al Google a declarat: „Codul nostru de conduită pentru furnizori și contractele noastre impun tuturor furnizorilor să respecte legislația locală a muncii și să asigure condiții de lucru sigure și sănătoase. Menținem un dialog activ cu liderii sindicali și cu organizațiile profesionale și ne angajăm să oferim informații transparente despre mediul nostru de lucru”.
Un purtător de cuvânt al Microsoft a declarat: „În construcția centrelor noastre de date, colaborăm cu antreprenori și furnizori cărora le impunem cerințe clare privind sănătatea și securitatea în muncă, condițiile de lucru, libertatea de asociere și dreptul la negociere colectivă. Pentru a ne asigura că antreprenorii noștri respectă politicile Microsoft privind drepturile omului și munca echitabilă, dispunem de procese solide de verificare, inclusiv audituri”.
NOTĂ: Această anchetă este coordonată de Investigate Europe, o echipă transfrontalieră de jurnaliști de investigație formată din Lorenzo Buzzoni, Jan Daalder, Pascal Hansens, Ella Joyner, Chris Matthews, Nico Schmidt și Astri Thunold.
