Banca Mondială a transmis, luni, că va renunța la obiectivul său anterior de a direcționa 45% din resursele sale de creditare către proiecte cu co-beneficii pentru combaterea crizei climatice, însă că-și va prelungi Planul de Acțiune Climatică, un proiect de durată care urma să expire marți, relatează Reuters.
Organizația, care se confruntă cu presiuni tot mai intense din partea administrației Trump, care-i cere să renunțe la țintele sale de mediu adoptate în timpul administrației Biden, a transmis într-un comunicat că va trece din nou la o abordare concentrată pe creditare.
Președintele acesteia, Ajay Banga, căruia i se ceruse inițial să mobilizeze mai multe resurse pentru climă, se va concentra mai mult pe „dezvoltare inteligentă”, cu scopul de a amplifica oportunitățile pentru locuri de muncă. Totuși, Banca Mondială va finanța și diverse oportunități pentru criza climatică în domenii precum agricultura și infrastructura (pentru rezistența la secetă sau furtuni) sau energia regenerabilă, acolo unde este adecvat.
Banca Mondială a transmis că, la cererea consiliului său de administrație, Grupul Independent de Evaluare al său va face o evaluare a Planului de Acțiune Climatică. El a fost adoptat prima oară în 2016, pe baza unor planuri de câte cinci ani.
Ținta inițială a Băncii de a direcționa 35% din resursele de creditare către proiecte cu impact climatic a fost și ea eliminată, însă oficialii organizației spun că cererea pentru proiecte cu co-beneficii climatice este încă puternică în țările cliente.
Directori executivi din Franța și alte 18 țări acționare au semnat o scrisoare în luna octombrie a anului trecut, în care au susținut oficial eforturile Băncii în domeniul combaterii schimbărilor climatice. Totuși, cel mai mare acționar, Statele Unite, au refuzat semnarea documentului, alături de alte țări precum Rusia, Kuweit și Arabia Saudită. Japonia și India s-au abținut.
În 2025, secretarul trezoreriei americane, Scott Bessent, a cerut BM și IMF să „revină” la misiunea lor fundamentală de dezvoltare și stabilitate financiară, argumentând că s-au îndepărtat prea mult de la obiective prin concentrarea pe domenii precum schimbările climatice, politicile de gen și altor teme cărora administrația Trump, un guvern reacționar și negaționist al crizei climatice, li se opune.
În aprilie, Bessent a susținut că abordarea „mioapă” a Băncii pe tema finanțării climatice trebuie să înceteze.
Eleonore Caroit, ministră franceză a dezvoltării, a cerut, săptămâna trecută, Băncii Mondiale să mențină intacte finanțările pe criza climatică.
„Cadrul nostru și-a servit scopul bine, combinând dezvoltarea inteligentă cu tot ce facem ca răspusn la nevoile și prioritățile clienților. Prin urmare, vom extinde CCAP”, a transmis Banca Mondială.
BM a precizat că echipa sa de conducere va continua să urmărească, în cadrul CCAP, indicatorii privind emisiile nete globale de gaze cu efect de seră și numărul beneficiarilor cu o reziliență sporită la riscurile climatice. Rapoarte în acest sens vor fi întocmite pentru toate proiectele, precum și trimestrial și anual pentru întregul portofoliu de creditare.
„Vom analiza și vom discuta modalități de a ne structura mai bine angajamentul în domeniile adaptării, naturii și poluării”, a transmis Banca Mondială.
Ştiri video recomandate
