China, care controlează 70% din producția globală de pământuri rare, și-a consolidat controlul asupra mineralelor critice, impunând restricții tot mai stricte la exportul unor metale esențiale pentru tehnologie și apărare, precum tungstenul, galiul sau antimoniul. Aceste măsuri afectează lanțurile globale de aprovizionare și creează probleme pentru industria auto, medicală și aerospațială din Europa și SUA, care încearcă să își reducă dependența de pământurile rare chinezești prin reciclare și căutarea de surse alternative. Însă, potrivit unei analize ample a CNBC, eforturile actuale nu sunt suficiente pentru a acoperi cererea tot mai mare.
Pe măsură ce China își consolidează controlul asupra aprovizionării globale cu minerale esențiale, multe țări încearcă să-și reducă dependența de pământurile rare chinezești.
De exemplu, Lynas Rare Earths din Australia a anunțat luna aceasta că a devenit primul producător de așa-numite metale rare "grele" din afara Chinei, reușind să producă disprosiu la fabrica din Malaezia.
Acest efort presupune identificarea unor surse alternative de pământuri rare, dezvoltarea de tehnologii care să reducă dependența și recuperarea resurselor deja existente prin reciclarea produselor aflate la final de viață.
„Nu poți construi o mașină modernă fără pământuri rare”, a afirmat firma de consultanță AlixPartners, subliniind în același timp dominația companiilor chineze asupra lanțului de aprovizionare cu aceste minerale.
China a controlat 69% din producția globală de pământuri rare în 2024
În septembrie 2024, Departamentul Apărării al SUA a investit 4,2 milioane de dolari în Rare Earth Salts, un startup care vrea să extragă oxizi din produse reciclate interne, precum becurile fluorescente. Toyota, în Japonia, investește și ea în tehnologii menite să reducă utilizarea acestor elemente rare.
Potrivit Serviciului Geologic al SUA, China a controlat 69% din producția globală de pământuri rare în 2024 și aproape jumătate din rezervele mondiale, scrie CNBC.
Specialiștii AlixPartners estimează că un vehicul electric cu un singur motor conține aproximativ 550 grame de componente care includ pământuri rare, în timp ce o mașină pe benzină folosește doar 140 de grame.
În China, peste jumătate dintre autoturismele noi vândute sunt electrice sau hibride, spre deosebire de SUA, unde piața este încă dominată de modelele pe combustibili fosili.
„Pe fondul încetinirii adopției vehiculelor electrice în SUA și al relaxării mandatelor pentru tranziția de la motoare termice la cele electrice, presiunea de a înlocui materialele provenite din China în EV-uri este în scădere”, spune Christopher Ecclestone, analist principal la Hallgarten & Company.
„În curând, prima generație de vehicule electrice va intra în ciclul de reciclare, generând o rezervă de materiale din afara Chinei aflate sub control occidental”, adaugă el.
Doar 7,5% dintre vehiculele noi vândute în SUA în primul trimestru al anului au fost electrice, o creștere modestă față de anul trecut, potrivit Cox Automotive. Deși două treimi dintre vehiculele electrice vândute în SUA au fost asamblate local, producătorii depind în continuare de importuri pentru piese.
Actualul război comercial cu China, principalul furnizor mondial de materiale pentru bateriile mașinilor electrice, va distorsiona și mai mult piața, a mai spus analistul.
70% din mineralele dintr-un vehicul electric trec prin China
Din cele 1,7 kilograme de componente ce conțin pământuri rare într-un vehicul electric cu un singur motor, 550 grame sunt elemente efective de pământuri rare. Aproximativ aceeași cantitate — 510 grame — se regăsește în vehiculele hibride cu baterii litiu-ion, potrivit CNBC.
În aprilie, China a anunțat restricții la export pentru șapte tipuri de pământuri rare, inclusiv terbiu, din care un vehicul electric tipic folosește în jur de 9 grame, potrivit datelor AlixPartners.
Restul de șase elemente vizate nu sunt folosite în mod semnificativ în industria auto. Dar lista din aprilie nu este singura — o altă listă a Chinei, intrată în vigoare în decembrie, restricționează exportul de ceriu, folosit în medie în proporție de 50 de grame per vehicul electric.
Aceste restricții impun ca firmele chineze să obțină aprobare guvernamentală pentru a vinde aceste materiale în afara țării. Potrivit Caixin, o publicație economică din China, trei mari companii chineze producătoare de magneți din pământuri rare au primit licențe de export pentru America de Nord și Europa, la doar câteva zile după o aparentă detensionare a relațiilor comerciale cu SUA.
Problema majoră pentru companiile internaționale este lipsa alternativelor viabile la China. Deschiderea unor noi mine durează ani de zile, iar rafinarea acestor minerale necesită tehnologii și expertiză avansată.
„Astăzi, China controlează peste 90% din oferta globală de pământuri rare rafinate necesare pentru fabricarea magneților permanenți (Nd, Pr, Dy, Tb) folosiți în motoarele vehiculelor electrice”, a transmis Agenția Internațională pentru Energie. Este vorba despre neodim, praseodim, disprosium și terbiu.
Pentru bateriile mai rar folosite, cu hidrid de nichel și metal din mașinile hibride, cantitatea de pământuri rare ajunge la 4,45 kg, în mare parte din cauza celor 3,5 kg de lantan conținute.
„Estimez că aproximativ 70% din cele peste 200 de kilograme de minerale conținute într-un vehicul electric trec prin China, dar procentul variază în funcție de vehicul și producător. Este greu de stabilit un procent exact”, a declarat Henry Sanderson, cercetător la Royal United Services Institute for Defence and Security, citat de CNBC.
"Pur și simplu nu avem suficient"
Totuși, reciclarea are limite și este dificilă, în primul rând pentru că este consumatoare de energie și timp, notează CNBC. Chiar dacă adopția vehiculelor electrice în SUA încetinește, aceste minerale sunt esențiale în cantități și mai mari pentru industrie și apărare.
De exemplu, avionul de luptă F-35 conține peste 400 de kilograme de pământuri rare, potrivit Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale din Washington D.C.
Restricțiile impuse de China privind pământurile rare depășesc lista atent urmărită publicată pe 4 aprilie.
În ultimii doi ani, China și-a consolidat controlul asupra unei game mai largi de metale esențiale, cunoscute sub denumirea de „minerale critice”.
În vara anului 2023, autoritățile chineze au anunțat restricții la export pentru galiu și germaniu, două elemente esențiale în producția de cipuri. Aproape un an mai târziu, au fost introduse restricții și pentru antimoniu, un metal utilizat pentru întărirea altor aliaje, dar și în fabricarea muniției, armelor nucleare și bateriilor cu plumb.
În octombrie, Consiliul de Stat al Chinei a adoptat o politică mai dură privind controlul exporturilor, vizând inclusiv mineralele cu potențial de utilizare dublă, civilă și militară.
Una dintre restricțiile care a surprins cel mai tare a fost cea impusă asupra tungstenului – un metal extrem de dur, considerat critic de către SUA, deși nu este un pământ rar. Tungstenul este utilizat în fabricarea armelor, uneltelor de tăiere, semiconductorilor și bateriilor pentru autovehicule.
China a asigurat în 2024 aproximativ 80% din producția globală de tungsten, în timp ce SUA importă circa 27% din necesar tot din China, potrivit datelor U.S. Geological Survey, citate de CNBC.
Potrivit lui Michael Dornhofer, fondator al firmei de consultanță în metale Independent Supply Business Partner, aproximativ 2 kilograme de tungsten sunt utilizate în fiecare baterie de mașină electrică, iar acest material nu va putea fi reciclat cel puțin timp de șapte ani, din cauza duratei lungi de viață a acestor componente. În plus, cantitățile relativ mici de tungsten utilizate fac dificilă recuperarea metalului.
„China consumă 50% din tungstenul mondial, așa că pentru ei, nu este nicio problemă”, a declarat Lewis Black, CEO al companiei miniere Almonty. „Restul de 40% din producția chineză merge către Occident – dar din cauza restricțiilor, practic nu mai ajunge acolo".
Black a mai precizat că redeschiderea unei mine de tungsten din Coreea de Sud, planificată pentru acest an, va asigura o sursă suficientă de metal pentru necesitățile de apărare ale SUA, Europei și Coreei de Sud.
Însă pentru industriile auto, medicală și aerospațială, avertizează el, "pur și simplu nu avem suficient".
Ştiri video recomandate
