Reprezentanţii
a peste 100 de ţări au aprobat miercuri seară, la Dublin, textul
unui tratat pentru interzicerea bombelor cu fragmentare - arme
deosebit de periculoase mai ales pentru civili. Guvernul britanic a
anunţat deja că va renunţa la toate bombele de acest gen, dar alte
ţări, mari producătoare de asemenea arme, nici nu au participat la
conferinţa de la Dublin.
Bombele
cu fragmentare pot fi descrise ca nişte containere care, după
lansarea din avion, se deschid şi eliberează câteva zeci sau
chiar sute de aşa-numite „sub-muniţii” explozive. Acestea se
răspândesc în zona bombardată şi provoacă distrugeri
pe arii extinse în rândul trupelor inamice. Dar o parte
dintre „sub-muniţii” - între 5 şi 20% - rămân
neexplodate şi devin un pericol permanent pentru populaţia civilă
din regiune. Cu toate acestea, bombele cu fragmentare au fost
folosite intens în războaiele din Bosnia, Irak, Afganistan sau
Liban.
Prin
Convenţia aprobată la Dublin, statele semnatare se angajează să
nu mai folosească şi să nu mai producă bombe cu fragmentare. De
asemenea statele au decis distrugerea celor existente în cel
mult opt ani. Acordul delegaţilor a fost obţinut după gestul
simbolic al Marii Britanii, care a anunţat că va retrage din
arsenalul său bombele cu fragmentare „pentru ca lumea să devină
mai sigură”.
În
schimb, ţări ca Statele Unite, China, Rusia sau Israelul nu au luat
parte la negocieri, deşi sunt cele mai mari producătoare de
asemenea bombe. Administraţia americană consideră că bombele cu
fragmentare continuă să aibă „o anumită utilitate militară”.
Antena 3
