Rușii au intrat în panică și-și scot toți banii din sistemul bancar al țării, retragerile de numerar ajungând deja la ordinul miliardelor. Ei se tem că, din cauza intensificării atacurilor ucrainene cu drone și a înrăutățirii situației de război, Kremlinul ar putea să decidă să le confiște depozitele bancare și să le folosească banii pentru finanțarea războiului, relatează WaPo.
Aproape 3,4 miliarde de dolari au fost retrase în primele două săptămâni din august, după alte 7,3 miliarde de dolari în iulie și peste 4,5 miliarde de dolari în iunie, potrivit datelor Băncii Centrale a Rusiei. Retragerile totale din acest an ar putea ajunge la aproape dublul sumei scoase din bănci în primul an al invaziei rusești în Ucraina, potrivit lui Taras Skvorțov, director la Sberbank, cea mai mare bancă comercială din Rusia.
Retragerile provoacă probleme de lichiditate, potrivit lui Skvorțov și unui fost oficial rus de rang înalt din domeniul finanțelor, punând o presiune suplimentară asupra unui sector financiar deja afectat de creșterea creditelor neperformante după boom-ul creditării dirijate de guvern pentru sporirea producției militare.
„Zboară drone. Ard lucruri. Încordarea crește. Și poate începe să funcționeze instinctul obișnuit al oamenilor, care le spune că trebuie să aibă bani cash sub pernă, nu undeva prin bănci, de unde s-ar putea să nu-i mai primească niciodată înapoi”, a declarat fostul oficial citat, sub rezerva anonimatului.
„Pentru unele bănci, chiar este o problemă”, a continuat sursa citată. „Nu se așteptau la asta și au investit banii în altă parte, iar acum oamenii vin și retrag câte o jumătate de trilion de ruble pe lună (5,1 miliarde euro)”. Alexandra Prokopenko, fostă consilieră a Băncii Centrale a Rusiei, a declarat că retragerile reflectă o teamă tot mai profundă în rândul populației.
„Înseamnă că oamenii nu au încredere în sistemul bancar rus sau în sistemul financiar rus”, a spus Prokopenko. „Totul este o consecință a temerii că guvernul va face ceva cu sistemul bancar, că ar putea naționaliza depozitele”.
Ea a spus că nu consideră probabilă o asemenea naționalizare, dar a adăugat: „Nu aș exclude posibilitatea ca autoritățile să impună limite asupra retragerilor”.
Sume de miliarde de dolari au fost deja retrași
Suma totală retrasă în acest an depășește deja cele 24,7 miliarde de dolari scoase din bănci în primul an după declanșarea războiului.
În primele două săptămâni ale invaziei, 23 de miliarde de dolari au ieșit din sistem, iar băncile păreau amenințate de valul de persoane și companii care stăteau la coadă pentru a-și goli conturile. Guvernul rus a oprit retragerile masive prin introducerea unor controale stricte asupra capitalului și prin creșterea bruscă a dobânzilor.
Acum, și marile companii încearcă să-și mute banii dincolo de raza de acțiune a autorităților ruse de reglementare, pe fondul temerilor tot mai mari privind eventuale confiscări de active. Acest lucru agravează și mai mult problemele, a declarat fostul oficial.
În total, peste 9,4 miliarde de dolari au fost transferate în afara Rusiei în al doilea trimestru din 2026, potrivit datelor Băncii Centrale.
„În fiecare lună are loc o ieșire mare de bani”, a declarat Skvorțov pentru postul rus RBK Radio. „Dacă tendința continuă, lucrurile nu se vor îmbunătăți”. Retragerile au afectat deja eforturile guvernului rus de a strânge bani pentru finanțarea războiului prin emiterea de obligațiuni de stat.
Ministerul finanțelor rus a fost nevoit luna trecută să anuleze emisiuni de obligațiuni planificate, deși a devenit tot mai dependent de acestea pentru acoperirea unui deficit bugetar uriaș, în condițiile în care cheltuielile militare continuă să crească, iar economia stagnează.
Skvorțov a declarat pentru RBK Radio că problemele de lichiditate ale băncilor înseamnă că multe dintre acestea nu mai dispun de bani pe care să-i poată folosi pentru cumpărarea obligațiunilor guvernamentale.
Sistemul bancar rus, în colaps
„Dacă există un semn rău prevestitor că un imperiu și-a întins prea mult resursele, acesta este cu siguranță unul dintre ele”, a declarat Craig Kennedy, fost vicepreședinte în divizia de investiții a Bank of America Merrill Lynch și în prezent cercetător la Centrul Davis pentru Studii Ruse și Euroasiatice al Universității Harvard.
„Marilor puteri nu li se întâmplă să eșueze în mod repetat emisiunile de obligațiuni de stat în mijlocul unui război”, a spus Kennedy.
Ca urmare a ordinelor guvernului de intensificare a creditării sectorului apărării, băncile rusești „par să aibă o expunere atât de mare față de debitori neviabili încât nu știu cu certitudine cum vor fi restructurate aceste credite, când se va întâmpla acest lucru și cât din pierderi vor trebui să suporte”, a adăugat Kennedy.
Un indiciu al sensibilității tot mai mari a problemelor financiare ale Rusiei pentru Kremlin este demiterea, în acest weekend, a economistului-șef al VEB, una dintre cele mai mari bănci de stat ale țării, Andrei Klepaci, după ce acesta a declarat că Rusia nu poate câștiga un război de uzură împotriva Ucrainei atât timp cât Kievul este sprijinit de Occident.
„Nu vom câștiga această confruntare într-un război de uzură”, a spus Klepaci într-o prezentare susținută în luna mai și preluată de presă săptămâna trecută. „Trăim cu iluzia că totul în Ucraina se va prăbuși. Nu s-a întâmplat și nu se va întâmpla. Între timp, costurile pe care le suportăm continuă să crească”.
Atacurile ucrainene bagă spaima în ruși
Temerile s-au intensificat de când Ucraina și-a extins, în această primăvară, campania de atacuri cu drone asupra instalațiilor petroliere rusești, scoțând din funcțiune peste 30% din capacitatea de rafinare a țării și provocând cea mai gravă criză a carburanților de la destrămarea Uniunii Sovietice.
În iunie, Banca Centrală a Rusiei a fost nevoită să reducă amploarea unei scăderi anticipate a dobânzii de politică monetară, de teama că scumpirea carburanților ar putea alimenta inflația. Panica s-a extins pe piața obligațiunilor, împingând randamentele titlurilor de stat pe zece ani până la 17% și obligând Ministerul Finanțelor să amâne noi emisiuni.
Deficitul bugetar din perioada ianuarie-iulie a ajuns deja la 6,46 trilioane de ruble (aproximativ 65,7 miliarde de euro), depășind cu mult cele 3,8 trilioane de ruble prognozate pentru întregul an. În aceste condiții, cresc temerile că Kremlinul ar putea confisca veniturile marilor companii pentru finanțarea războiului.
„Dacă guvernul are nevoie de bani, Putin pur și simplu va pune mâna pe active. Nu-i pasă”, a declarat un apropiat al unui miliardar rus. „Și cred că într-acolo ne îndreptăm”.
În plus, „există sentimentul că puterea politică nu mai este chiar atât de stabilă și că acesta este genul de perioadă în care este mai bine să nu fii aici”, a declarat sursa citată inițial.
Mai multe companii deținute de miliardari ruși au fost deja vizate de campania de naționalizări a guvernului. Numai anul trecut, statul a confiscat active în valoare de 51,5 miliarde de dolari, potrivit procurorilor ruși.
Confiscări
În iunie, statul rus a confiscat active în valoare de 7,6 miliarde de dolari legate de Vadim Moskovici, fondatorul Rosagro, unul dintre cele mai mari grupuri agricole din Rusia, după ce miliardarul a fost reținut și acuzat de fraudă.
A fost cea mai mare confiscare de active din Rusia de la începutul invaziei. Printre cei care și-au pierdut activele în favoarea statului se numără și Dmitri Kamenșcik, fostul proprietar al aeroportului Domodedovo din Moscova, și Konstantin Strukov, care controla una dintre cele mai mari mine de aur din țară.
Unii economiști susțin că politica Kremlinului de a direcționa creditele bancare către creșterea producției militare sufocă economia civilă, mai ales pentru că dobânzile ridicate și inflația lasă băncilor și companiilor puține resurse pentru investiții în sectoarele nemilitare.
Economia Rusiei a stagnat în prima jumătate a anului 2026, creșterea produsului intern brut coborând la 0,3%, față de 1,2% în prima jumătate a anului 2025.
Pentru moment, însă, războiul americanilor cu Iranul a împins din nou în sus prețurile petrolului și a oferit Kremlinului un oarecare răgaz în privința presiunilor asupra bugetului. Veniturile statului rus din petrol și gaze au crescut cu 60% în iulie față de aceeași lună a anului precedent, pe fondul creșterii prețurilor mondiale ale petrolului, însă în perioada ianuarie-iulie acestea au rămas cu 11% mai mici decât în aceeași perioadă a anului trecut.
Atacurile ucrainene impun un cost mare statului agresor
Atacurile Ucrainei asupra rafinăriilor rusești și asupra vastei rețele de depozite aparținând Wildberries, cel mai mare retailer online din Rusia, afectează și averile miliardarilor ruși.
„Îi costă bani pe băieții ăștia”, a declarat apropiatul miliardarului rus, referindu-se la cei mai bogați oameni din Rusia. „Trebuie să scoată bani din propriul buzunar. Nu sunt obișnuiți cu toate problemele astea”.
Ucraina a lovit peste 20 de depozite Wildberries de când a început să vizeze rețeaua companiei, pe 18 iulie, într-o serie de atacuri despre care unii economiști estimează că a distrus mărfuri în valoare de peste șase miliarde de dolari și a provocat pagube de peste trei miliarde de dolari infrastructurii Wildberries.
„Nu este un loc în care să vrei să faci afaceri”, a adăugat apropiatul miliardarului. „Dacă poți să scoți banii de acolo, o faci”. Un om de afaceri din Moscova a declarat: „Toți cei care pot încearcă să scoată bani din țară, dar devine din ce în ce mai greu”.
O metodă importantă pentru transferarea banilor în afara Rusiei, în condițiile în care guvernul introduce tot mai multe restricții asupra transferurilor mari de capital în străinătate, constă în deschiderea unor conturi de brokeraj în țările vecine Kazahstan, Kîrgîzstan și Armenia, potrivit omului de afaceri din Moscova și fostului oficial din domeniul finanțelor. „De acolo, banii pot fi investiți oriunde în lume”, a spus fostul oficial.
Pe măsură ce cresc îngrijorările legate de povara financiară tot mai mare a războiului, mai mulți oficiali de rang înalt au făcut în ultimele săptămâni declarații publice neobișnuit de critice. German Gref, șeful Sberbank, s-a distanțat de linia oficială la sfârșitul lunii iunie, declarând public că toată lumea își dorește ca războiul să se încheie cât mai repede.
La începutul lunii august, influentul primar al Moscovei, Serghei Sobianin, s-a pronunțat împotriva apelurilor unor parlamentari radicali de a orienta și mai mult economia către război.
„Dacă nu va mai exista o economie civilă funcțională, nu vor mai exista nici taxe, nici venituri pentru populație, situația politică va fi cu totul alta și atunci nu vom putea obține succes nici în război”, a declarat Sobianin pentru agenția de stat Tass. „Iar să distrugi viața, să distrugi economia civilă, înseamnă să distrugi însăși țara”.
