Cablul submarin Great Sea Interconnector, în valoare de aproape 2 miliarde de euro, ar conecta Ciprul la sistemul electric al UE și ar pune capăt izolării energetice a Nicosiei. Ambițiile maritime ale Turciei și problemele de finanțare blochează însă proiectul, care ar fi trebuit să devină operațional în 2024, scrie Euronews.
Efortul Uniunii Europene de a construi o rețea electrică mai integrată se lovește de un obstacol tot mai familiar – geopolitica.
Great Sea Interconnector, un proiect de 1,9 miliarde de euro conceput pentru a lega rețelele electrice ale Greciei, Ciprului și Israelului, a suferit întârzieri repetate, disputele maritime din estul Mediteranei complicând lucrările pe porțiunile sensibile din punct de vedere politic ale traseului.
Pentru Bruxelles, miza depășește cu mult un simplu proiect de infrastructură, întrucât cablul submarin de aproximativ 1.200 de kilometri ar pune capăt statutului Ciprului de singurul stat membru al UE fără o interconectare electrică la rețeaua mai largă a blocului comunitar.
Proiectul ar consolida totodată securitatea energetică regională și ar putea permite o utilizare mai amplă a energiei regenerabile, Ciprul urmând să beneficieze de facturi mai mici la electricitate.
Comisia Europeană a alocat deja 657 de milioane de euro proiectului și l-a desemnat drept proiect strategic, în contextul în care UE își propune să își modernizeze rețelele electrice îmbătrânite și să facă față volumelor tot mai mari de energie curată.
Însă GSI se confruntă acum cu o combinație de obstacole geopolitice, financiare și comerciale – o ilustrare a dificultății de a transforma ambiția Bruxelles-ului pentru un sistem energetic european mai bine conectat în infrastructură concretă.
Un proiect energetic european prins într-o dispută regională
Cea mai imediată provocare geopolitică vine din partea Turciei, ale cărei revendicări concurente privind jurisdicția maritimă se suprapun peste traseul propus al cablului.
GSI ar trece prin apele situate la sud și est de insulele grecești Creta și Kasos, unde Grecia afirmă că deține drepturi suverane asupra platoului său continental și a zonei economice exclusive, în temeiul Convenției ONU privind dreptul mării.
Turcia, care nu este parte la această convenție, contestă interpretarea Greciei, susținând că insulele nu ar trebui să genereze automat zone maritime complete acolo unde revendicările lor se suprapun cu platoul continental al continentului.
Disputa a avut deja consecințe practice asupra proiectului.
În 2024, autoritățile grecești au amânat o parte din programul de cercetare offshore după ce nave militare turcești au fost desfășurate în zone în care urmau să opereze navele de cercetare.
Deși incidentele nu au degenerat într-o confruntare directă, ele au scos în evidență riscurile pentru proiectele de infrastructură care traversează zone maritime disputate.
Klaus Dodds, profesor de geopolitică și decan executiv la Royal Holloway, University of London, a declarat că Turcia percepe GSI ca pe o provocare la adresa frontierelor maritime și a zonelor economice exclusive revendicate de Grecia și Cipru.
„GSI, dacă va fi finalizat, înseamnă mai mult decât un cablu de transport al energiei”, a declarat Dodds.
Ar demonstra totodată o strânsă aliniere între Grecia, Cipru și Israel – o combinație geopolitică pe care Ankara o privește cu suspiciune, a adăugat acesta.
Opoziția Turciei este legată și de propria sa viziune concurentă asupra conectivității energetice.
Dodds a spus că Ankara ar prefera să dezvolte o legătură electrică submarină rivală între Turcia și Republica Turcă a Ciprului de Nord, un stat separatist recunoscut exclusiv de Turcia.
Comisia a precizat însă clar că GSI este singurul proiect pe care îl susține politic și financiar pentru a pune capăt izolării electrice a Ciprului, ceea ce reflectă o dispută mai amplă privind viitorul estului Mediteranei.
„UE are un interes strategic într-un mediu stabil și sigur în estul Mediteranei și rămâne angajată să își apere interesele și pe cele ale statelor sale membre, precum și să mențină stabilitatea regională”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei.
Doctrina turcă a „Patriei Albastre” pune un accent puternic pe revendicările maritime și drepturile suverane ale Ankarei în regiune, în timp ce cooperarea mai strânsă dintre Grecia, Cipru și Israel a adăugat un nou strat rivalității.
De la căderea regimului Assad în Siria, în decembrie 2024, Turcia și Israelul se privesc tot mai mult ca amenințări la adresa securității naționale, potrivit lui Haşim Tekineş, cercetător în politici la Institute for Diplomacy and Economy.
Pe acest fond, alinierea tot mai strânsă dintre Grecia și Israel a amplificat și mai mult îngrijorările Ankarei.
Tekineş a spus că Turcia vede consolidarea relației dintre Grecia și Israel ca pe o posibilă tentativă de a o încercui și izola.
El a mai susținut că Ankara ar putea percepe finalizarea GSI ca pe o pierdere atât de pârghii geopolitice, cât și de oportunitate economică, mai ales pentru că Turcia urmărește să se poziționeze drept punte energetică între Europa, Orientul Mijlociu și alte regiuni.
Bruxelles-ul încearcă să mențină proiectul pe linia de plutire
Pentru UE, provocarea nu constă pur și simplu în modul de a construi un cablu peste Mediterana, ci în modul de a duce mai departe un proiect energetic strategic într-una dintre cele mai disputate regiuni maritime ale Europei.
Comisarul pentru energie Dan Jørgensen a subliniat importanța dreptului internațional și a multilateralismului pentru menținerea unui mediu stabil în estul Mediteranei și pentru dezvoltarea unei relații de cooperare între UE și Turcia.
Comisia a avertizat, totodată, împotriva planurilor turcești de realizare a unei conexiuni submarine separate între Cipru și Ciprul de Nord.
Între timp, Turcia pregătește o doctrină maritimă revizuită. Ankara a anunțat în mai că intenționează să își consacre doctrina maritimă în lege, deși examinarea parlamentară a fost ulterior amânată pentru octombrie.
Formularea finală rămâne neclară. Cercetătorul turc Tekineş a spus că nici măcar relații mai strânse între Turcia și UE sau SUA nu ar face probabil ca cooperarea greco-israeliană ori proiecte precum GSI să devină acceptabile pentru Ankara.
Acest lucru lasă cablul expus unei rivalități geopolitice mai ample, care ar putea continua să îi complice dezvoltarea.
Cealaltă problemă: cine plătește?
Turcia nu este însă decât unul dintre obstacolele cu care se confruntă proiectul.
Grecia și Ciprul se străduiesc, de asemenea, de ani de zile să convină asupra modului în care ar trebui finanțat interconectorul de mai multe miliarde de euro și asupra modului în care costurile sale ar urma, în cele din urmă, să fie recuperate de la consumatorii de electricitate.
Pe lângă milioanele de euro din fonduri UE, operatorul grec de transport al energiei electrice, Independent Power Transmission Operator (IPTO), ar finanța restul proiectului, pe care l-a preluat de la proiectul GSI, cunoscut anterior drept EuroAsia Interconnector. Inițial, proiectul era programat să devină operațional în 2024.
Conform celui mai recent aranjament, Ciprul urma să acopere 63% din cost, aproximativ 786 de milioane de euro, în timp ce Grecia ar suporta 37%, adică în jur de 460 de milioane de euro.
Grecia susține că Ciprul – ca principal beneficiar și ultima piață electrică izolată a UE – ar trebui să suporte o parte mai mare din povara financiară. Ciprul, la rândul său, a cerut garanții că consumatorii nu vor rămâne cu costuri ridicate înainte ca acest cablu să devină operațional.
Atena și Nicosia au cerut în aprilie Băncii Europene de Investiții să analizeze viabilitatea proiectului, previziunile de costuri și integrarea sa în piața de electricitate. Ar putea fi căutate finanțări sau investitori suplimentari dacă BEI concluzionează că estimarea inițială de 1,9 miliarde de euro a crescut.
Proiectul este, practic, reevaluat, după ce un plan anterior de finanțare nu a reușit să avanseze. Acea propunere se baza pe granturi UE, împrumuturi de la Banca Europeană de Investiții și investiții din partea promotorilor proiectului, însă BEI ridicase anterior semne de întrebare privind viabilitatea sa financiară.
Un purtător de cuvânt al BEI a declarat pentru Euronews că discuțiile privind finanțarea GSI „sunt în curs” și că orice eventuală cerere de finanțare ar fi evaluată în conformitate cu politicile și procedurile băncii.
„În acest stadiu, nu s-a ajuns la nicio concluzie cu privire la posibilitatea unei finanțări și nu comentăm în detaliu procesul de evaluare înainte de finalizarea acestuia”, a adăugat purtătorul de cuvânt al BEI.
