Cu fiecare zi de război în Orientul Mijlociu care trece, criza piețelor de energie se acutizează. Prețul la orice – de la gaze și petrol, la kerosen și produse din plastic, crește cu mare viteză, scrie CBC. Criza urmează să se intensifice dramatic pe parcursul următoarelor două săptămâni.
Livrările de energie s-au oprit brust pe 28 februarie când a început războiul și Iranul a închis, efectiv, Strâmtoarea Ormuz.
Chiar și așa, o mare parte dintre vase au reușit să plece de acolo în ultimele zile dinaintea războiului. Ultimele urmează să ajungă în porturile japoneze și coreene cândva în următoarele 8-10 zile. După, nu va mai fi nimic.
„E vorba de o bulă uriașă de aer. În acest moment, ar fi vorba de undeva până la o jumătate de miliard de barili de petrol care ar fi trebuit să plece din Ormuz, barili care nu mai circulă acum”, spune Rory Johnston, fondator al Commodity Context.
Penurie tot mai mare
În industria petrolului este o diferență între ceea ce se numește petrol pe hârtie și petrol fizic. Acum, suntem în fața unei penurii de petrol pe hârtie – adică din contracte. Este vorba de petrolul care poate fi transportat, spre deosebire de barilii fizici de pe un vas.
Dar, odată ce ultimele livrări din Strâmtoarea Ormuz ajung la destinațiile lor, penuria se va muta din lumea ipotetică a contractelor în cea reală, fizică.
Când asta se va întâmpla, nu vom mai avea petrol fizic pentru a alimenta lucruri.
Guvernele din toată lumea s-au pus de acord să pună din nou pe piață 400 de milioane de barili din rezervele strategice. SUA au renunțat la unele sancțiuni împotriva petrolului iranian și rusesc pentru a gestiona criza.
Takehiko Matsuo, ministrul adjunct japonez pentru afaceri internaționale a spus că această cantitate nu este nici pe departe suficientă pentru a rezolva problema cererii. El a declarat că Japonai mai are stocuri de petrol doar pentru următoarele trei săptămâni.
Între timp, prețurile futures la gaze naturale au crescut chiar mai mult decât cele la petrol de când a început războiul – indicele asiatic JKM e mai sus cu 90%.
„Volumul de gaze care nu mai poate trece prin Strâmtoarea Ormuz este uriaș – în jur de 120 de miliarde de metri cubi”, spune Bridget Payne, șefă pentru prognoze în energie la Oxford Economics, companie de cercetare în economie globală.
Prin comparație, când Rusia a invadat Ucraina în 2022, în jur de 80 de miliarde de metri cubi de gaz de export au fost pierduți – o perturbare care a crescut prețul gazelor cu aproximativ 250 la sută într-un singur an.
Payne spune că efectele se vor simți în unele țări mai mult decât în altele.
„Asta va fi în mod particular mai îngrijorător pentru economii precum cea a Taiwanului, care depinde de gaze naturale pentru sectoarele sale industriale. Sau pentru Pakistan, care este aproape complet dependent de Qatar pentru importurile sale de GNL”.
Problema agravată de mai mulți factori
Pakistanul deja trece printr-o penurie serioasă, fiind mai aproape de regiune, iar ultimele sale livrări au ajuns deja în ultima săptămână. Pentru a ameliora situația, guvernul a pus în aplicare săptămâna de lucru de patru zile pentru bugetari, iar școlile s-au închis două săptămâni. Totul pentru a economisi energie.
Problema e agravată de doi principali factori – în primul rând, nimeni nu știe când se va relua traficul cât de cât normal în Strâmtoarea Ormuz; în al doilea rând, chiar și când asta se va întâmpla, va dura multă vreme până ce acest gol va fi umplut din nou.
„Petrolul călătorește cu viteza petrolierului care-l transportă”, spune Johnston. Iar petrolierele nu au viteză prea mare.
Chiar dacă Ormuz s-ar deschide din nou de mâine, ar dura câteva săptămâni până ce vasele ar începe să ajungă în porturile din jurul lumii.
Oxford Economics se așteaptă ca Strâmtoarea Ormuz să rămână blocată până în mai și să avem de-a face cu „tensiuni geopolitice mai intense” care să continue să perturbe comerțul global până la finalul lui septembrie.
Ştiri video recomandate
